Cum ajutăm tinerii să treacă prăpastia dintre școală și piața muncii. Ce competențe punem între teorie și practică

A trecut vremea în care o diplomă era biletul sigur către un loc de muncă. Astăzi, angajatorii vor mai mult. Vor tineri pregătiți, cu competențe practice, gata să facă față provocărilor reale.

Școala însă, din păcate, nu îi pregătește nici pe departe pentru asta. Și atunci?!…

Cum construim acest pod între școală și piața muncii? Ce punem între teorie și practică pentru ca absolvenții să nu fie doar „pe hârtie” pregătiți?

Ce abilități fac, în mod real, diferența între un tânăr care își găsește rapid un loc de muncă și unul care rămâne blocat în așteptări?

Competențele viitorului

Zilele trecute, în articolul: Supraviețuirea profesională. Cum să ții pasul cu ritmul toboșarului scriam despre cât de important este să te adaptezi și reinventezi în fiecare zi pentru a face față noilor cerințe de pe piața muncii.

Am vorbit despre punctele forte și vulnerabilitățile fiecărei generații și de ce riscul de autoexcludere devine real, dacă nu ții pasul cu ritmul dictat de tehnologie.

Astăzi îmi voi concentra atenția pe setul de competențe fără de care tinerii riscă să rămână pe margine.

Așadar, ce abilități fac diferența în cazul tinerei generații? 

Lacunele pe care competențele tehnice nu le pot umple

Mădălina Hodorog este fondator de programe de #EducatieAltfel și consilier în carieră. Este și cadru cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Departamentul de Jurnalism al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

Spune despre ea că umple golul dintre sistemul educațional și piața muncii. Se mândrește că lucrează 100% practic, #FaraTeorie, #FaraPowerPoint.

De aceea, știe foarte bine cine și cum le poate oferi tinerilor „o mână de ajutor” pentru a-și dezvolta abilități sociale și emoționale, acoperind astfel lacune pe care competențele tehnice nu le pot umple.

Citește și: Dragoș Iliescu: Alfabetizarea tehnologică, apa vie ce poate hrăni rezervorul de talente

Neputința școlii și competențele transversale

„Școala ar trebui să fie prima care formează competențele transversale de tip soft, precum comunicare, gândire critică/analitică, capacitatea de a lucra în echipă, organizarea timpului și multe altele”, afirmă, fără nicio urmă de îndoială, Mădălina Hodorog.

Însă, apasă ea butonul de alarmă, pentru că profesorii din școala românească nu au parte de formare în această direcție, foarte puțini reușesc să dezvolte mai departe, în propriii elevi, aceste competențe:

„De-a lungul celor 12 ani de când lucrez în școlile românești, am văzut cadre didactice care au ales să-și dedice timp suplimentar pentru construirea altor programe extracurriculare, prin care elevii să se cunoască mai bine. De regulă, ei sunt cei mai iubiți profesori din școală pentru că reușesc să fie actuali și să crească, iar astfel îi inspiră și pe tineri să fie la fel”. 

ONG -urile, competențele și educația non-formală

Adițional, adaugă ea, sunt foarte multe ONG-uri care dezvoltă azi programe care îi ajută pe tineri să-și dezvolte competențele de viață.

Ca să implementeze aceste proiecte, ONG-urile apelează la metode non-formale care implică mai multă conectare, joc și socializare. Așa îi ajută pe tineri să-și dezvolte exact abilitățile de care au nevoie.

„Există însă o mare problemă și aici: ONG-urile nu reușesc să acopere lacuna imensă și nu reușesc nici să ajungă la toți tinerii din țară”, ține Mădălina puternic apăsat butonul alarmei. 

Semințele succesului. Competențele care te cresc în echipă

Fără tăgadă, pentru tânăra generație, tehnologia este terenul preferat de joacă. Tinerilor li se pare nu doar necesar, ci și cool să stăpânească tehnologia.

Însă, în entuziasmul lor de a excela din punct de vedere tehnic, trec deseori cu vederea un aspect foarte important pentru piața muncii: succesul nu înseamnă doar performanță individuală, ci și capacitatea de a performa în echipă.

Cum îi putem ajuta să înțeleagă că adevărata excelență vine nu doar din ceea ce știu să facă singuri, ci și din felul în care colaborează?

Tinerii de azi vor să experimenteze și să se dezvolte, susține Mădălina Hodorog, însă au nevoie de o ghidare corectă în acest sens: „Degeaba mergem în fața lor să le vorbim despre importanța lucrului în echipă, ei trebuie să trăiască această experiență, să colaboreze efectiv și să tragă singuri concluziile”.

Nevoia de încredere și alte competențe vitale

Tocmai de aceea, în urmă cu 7 ani, a construit un program gratuit prin care tineri, profesori și angajatori se întâlnesc la mese rotunde, fără ca nimeni să fie în prim-plan, ci toți să învețe unii de la alții.

„Am observat foarte clar că acesta este modul în care ei vor să învețe. Vor să vorbească de la egal la egal cu adulții și, o dată câștigată încrederea, sunt dispuși și chiar dornici să evolueze”.

Așa se dezvoltă și capacitatea de a lucra în echipă, își întărește ideea, prin activități practice ghidate de mentori și adulți care au încrederea lor:

„Această competență vitală de a lucra cu alți oameni se poate implementa nu doar în proiecte extrașcolare, cum se întâmplă de obicei, ci și în clase, pentru a-i vedea pe oamenii de lângă ei nu ca pe niște competitori, ci ca surse de inspirație”. 

Dar cum școala are alte reguli și obiective, e de înțeles de ce mulți tineri își dezvoltă abilitățile sociale și emoționale abia atunci când ajung pe piața muncii.

Deficitul de competențe și povara așteptărilor. Liderii nu sunt terapeuți

Dar este corect (social, economic și financiar) ca mare parte din această  responsabilitate să fie lăsată pe umerii angajatorilor?

Pentru că lucrează direct și cu mediul de business, Mădălina înțelege povara pe care piața muncii o duce astăzi. Managerii, liderii de echipe și coordonatorii de resurse umane au devenit,  practic, și terapeuți pentru echipele lor.

„Iar povara devine și mai mare și grea pe măsură ce schimbarea accelerează ritmul. Unii manageri ar dori să ofere și acest suport, dar nu reușesc din cauza deadline-urilor și presiunilor de business”.

Și de aici consecințele… „Așa ajung tinerii de azi să-și critice propriii manageri. Pentru că au așteptarea, greșită de cele mai multe ori, ca ei să le înțeleagă toate emoțiile. E nevoie ca aceste competențe să fie dezvoltate înainte de a intra în piața muncii prin programe de orientare în carieră, prin programe în interiorul școlilor. Înainte de a intra în piața muncii, tinerii trebuie să poată explora practic diferite meserii,  să aibă contact direct cu ele”, punctează în încheiere Mădălina Hodorog. 

Citește și editorialul: Și am avut o profă… Reforma educației în România vs realitatea din ultima bancă

Foto: ID 41541888 © Monkey Business Images | Dreamstime.com