Cum s-a transformat piața muncii din România în ultimii cinci ani

Dinamica joburilor din România este diferită faţă de începutul deceniului, iar asta a determinat apariţia unui număr mai mare de locuri de muncă în domenii precum IT&C sau Automotive. La polul opus, industria bancară nu mai e la fel de atractivă pentru angajaţii din ţara noastră.

Această „migraţie” este reflectată şi în ediţia din 2017 a studiului „Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst Solutions, la care au participat 11.036 de români, cei mai mulți cu o experienţă de peste şase luni în câmpul muncii, cu studii în domenii de business, tehnic şi socio-uman.

Cercetarea de piaţă arată că acum cinci ani industria financiar-bancară era preferată de 45% dintre românii cu background economic, iar IT-ul de 12%. Acum, situaţia e schimbată: 28% dintre aceştia ar vrea să lucreze într-o bancă sau în asigurări, în timp ce 33% dintre respondenţi au ales IT-ul. Tendinţa e similară şi pentru românii care au un background educaţional de natură tehnică.

Cum a devenit IT-ul cel mai căutat domeniu din România

Alexandra Stancu, Talent Attraction & Employer Branding Coordinator, Catalyst Solutions, susţine că IT-ul e mai atractiv acum pentru români datorită salariilor mari şi numeroaselor beneficii oferite de angajatorii din acest domeniu. În plus, tinerii sunt atrași inclusiv de cultura organizaţională a companiilor IT, care promovează un mediu prietenos – spaţii de lucru centrate pe nevoia angajatului, dar şi numeroase locuri de recreere. Toate aceste elemente au făcut din IT un domeniu hot pentru specialiştii români.

Dar există şi reversul medaliei: companiile din alte domenii sunt nevoite acum să ţină pasul şi să îşi crească gradul de atractivitate. Nu de alta, dar nu pot risca să rămână fără angajaţi buni.

CITEȘTE ȘI: O provocare structurală a României, care ar trebui să pună presiune pe sistemul de educație (II)

„Pentru angajatorii care activează în alte industrii, acest lucru vine ca o ameninţare pe termen lung, deoarece creşte numărul celor interesaţi să se reorienteze către acest domeniu, fie prin intermediul cursurilor oferite de angajator, fie prin finanțarea cursurilor dorite din resursele proprii”, atrage atenţia Alexandra Stancu.

Digitalizarea companiilor vine cu numeroase avantaje: lucrurile se mişcă mai rapid, dispar o serie de procese intermediare şi, în esenţă, se mizează pe eficientizarea muncii. Iar cum tehnologia şi automatizarea fac parte tot mai mult din viaţa noastră, comutarea interesului candidaţilor către un job din IT – în detrimentul unuia din domeniul financiar-bancar, de exemplu – e ceva natural.

„Alături de varietatea şi numărul ridicat al posturilor, printre criteriile care-i determină pe juniori şi specialişti să fie interesaţi de un loc de muncă în aceste industrii se numără posibilităţile de creştere şi dezvoltare, impactul pe care activitatea în sine îl poate avea la nivel global, cât şi pachetele de beneficii oferite”, punctează și Mihaela Joian, HR Manager la Cegeka.

Banii nu mai reprezintă singurul criteriu de alegere a jobului

Salariul rămâne unul dintre principalele criterii atunci când ne alegem un job. Însă, de cele mai multe ori, nu este singurul.

Atmosfera de lucru plăcută are şi ea un rol destul de important în procesul decizional – colegii, colaboratorii, relaţia cu managerul direct, precum şi nivelul de stres resimţit. Pentru o parte dintre participanții la studiul realizat de Catalyst Solutions, atmosfera de lucru este influenţată de facilităţile oferite la birou: spațiile de recreere pot influența în sens pozitiv relaţia cu ceilalţi membri ai echipei.

„Conştientizăm din ce în ce mai mult că timpul petrecut la birou şi colegii alături de care lucrăm zi de zi reprezintă o mare parte din viaţa noastră, motiv pentru care şi aşteptările în ceea ce priveşte mediul de lucru sunt ridicate. În condiţiile în care avem posibilitatea de a lucra de la sediul unei companii, de acasă sau din orice loc în care există acces la internet, este normal ca aşteptările referitoare la atmosfera și confortul din companie să fie factori importanţi în alegerea angajatorului”, precizează Mihaela Joian.

CITEȘTE ȘI: #MeToo: Mentalitatea colectivă trebuie să se schimbe, dar e nevoie de solidaritate

Tocmai de aceea e obligatoriu ca angajatorii să conştientizeze toate aceste lucruri şi să investească în menţinerea unui mediu de lucru cât mai plăcut, care să le permită angajaţilor să îşi desfăşoare activitatea într-un mod natural şi stimulant.

„Companiile oferă activităţi de socializare în afara orelor de program, săli de relaxare sau masaj, acces la diferite săli de sport, teambuilding-uri sau petreceri, iniţiative care contribuie la bunăstarea generală a angajaţilor”, spune Mihaela Joian.

Ea adaugă însă că astfel de iniţiative nu pot fi de succes pe termen mediu sau lung, dacă nu sunt corelate cu oferirea unui plan de învăţare şi dezvoltare, sprijin pentru training-uri, cursuri sau certificări şi asigurarea unui mediu de lucru stabil şi deschis, în care oamenii să vină cu propuneri sau sugestii de a îmbunătăţi lucrurile.

Totuşi, nu e cazul să ne îmbătăm cu apă rece. Nu trebuie să generalizăm şi nici să rămânem cu impresia că banii nu contează. Corina Neagu fondator al DARE DEVELOPMENT, trainer şi HR Consultant menţionează că, în fapt, importanţa salariului în topul priorităţilor angajaţilor diferă în funcţie de natura jobului pe care îl are fiecare.

„La nivelul salariului minim pe economie, aceasta este singura motivaţie a omului să se ducă la muncă, pentru că trebuie să pună ceva pe masă. Dar de la un anumit nivel în sus, salariul devine un instrument, iar angajaţii caută beneficii care să facă diferenţa între angajatori: manageri deschişi şi comunicativi, loc de muncă plăcut, loc de relaxare, activităţi sportive, masaj la sediul angajatorului, pensie privată, tichete cadou, programe de dezvoltare etc.”, subliniază Corina Neagu.

Avantaj pe piața muncii: cunoaşterea limbilor străine de circulaţie redusă

Acum cinci ani, jucai deja în prima ligă dacă știai temeinic o limbă de circulaţie internaţională. În 2017, acest lucru nu mai e valabil. Engleza sau franceza reprezintă în continuare un must have în CV-ul profesioniştilor, dar dacă vrei să ai un avantaj adevărat în faţa altor candidaţi, atunci trebuie să ştii cel puţin o limbă cu circulaţie mai restrânsă. Iar aici intră în scenă trainingurile specializate pe această temă.

„În esenţă, vorbim despre un mediu de afaceri global, cu graniţe invizibile, iar companiile româneşti nu se înlătură, ba din contră, profită din plin de oportunităţile de business din străinătate. Introducem noţiunea de multilingvism, care a luat avânt în ultima perioadă din două puncte de vedere: privim multilingvismul din perspectiva companiei care are nevoie de angajaţi capabili să comunice în contexte variate, dar şi capabili să se reinventeze permanent. Aici sunt deja dovedite beneficiile multilingvismului: o mai bună memorie, antrenament pentru multitasking şi rezolvare a problemelor.

În plus, trainingul lingvistic este o strategie de motivare a angajaţilor. Aceştia se dezvoltă profesional şi personal, devin mai implicaţi, mai eficienţi în fluxul activităţilor zilnice. De cealaltă parte, din perspectiva angajatului bilingv, acesta are mai multe conexiuni, experienţe culturale, oportunităţi de carieră sau beneficii din partea angajatorului”, explică Delia Dragomir, Managing Partner la Eucom, firmă care oferă traininguri lingvistice personalizate, cursuri de specializare lingvistică, audit lingvistic, blended learning, e-learning şi traduceri.

Compania chiar a realizat un studiu recent despre evoluţia trainingurilor de limbi străine în România. Astfel, a reieşit că limbile engleză, franceză şi germană – cele mai populare în rândul angajatorilor din ţara noastră – au suferit o restructurare semnificativă de la începutul anului 2017.

Delia Dragomir arată că, dacă în ultimii cinci ani ponderea trainingurilor de limbă engleză, limbaj specializat, a fost de 55%, cu limba franceză (16%) şi limba germană (13%) minoritare, de la începutul anului 2017 se observă o creştere substanţială a nevoii de cursuri de limbă germană – 32%, aproape în tandem cu solicitările de cursuri limbă engleză, 39%.

Majoritatea solicitărilor vin fie de la companii axate pe parteneriate cu Germania, Austria şi Elveţia, fie de la companii care oferă angajaţilor beneficii sub forma trainingurilor lingvistice şi optează pentru limba germană, pentru că limba engleză le este deja cunoscută, explică Delia Dragomir.

Totuşi engleza şi franceza rămân în continuare cele mai dorite de către angajatorii români, 37%, respectiv 32% dintre candidaţi fiind testaţi la aceste limbi.

Una peste alta, cert e că piața muncii din România este într-o continuă transformare. Tendințele se schimbă mult mai repede decât pe vremea părinților noștri, așa că generația noastră trebuie să învețe să se adapteze. Dacă nu ți-ai dat seama, suntem în era în care „niciodată nu trebuie să spui niciodată”.

Articol preluat din numărul 240/septembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.