De ce concedierea doare. Motivul pentru care renunțarea la un loc de muncă este adesea o ruptură
De ce concedierea doare? Concedierea doare din mai multe motive. Ne pierdem statutul social, poziția, salariul, colegii și mediul de lucru ca sursă de provocare și creștere. Locul de muncă este centrul vieții nostre sociale. Petrecem mai mult timp la locul de muncă decât oriunde altundeva.
Emoție ＋ concediere = …..
Impactul emoțional pe care concedierea îl poate produce asupra individului diferă de la de la om la om. Poate fi devastator. Unii cedează și își pun capăt zilelor așa cum am văzut cel mai recent caz întâmplat peste ocean atunci când un fost angajat al unui spital din Bronx, a deschis focul asupra foștilor săi colegi și apoi s-a sinucis. Exemple găsim destule și în România.
„Impactul emoțional poate să fie mare dacă individul are o inteligență emoțională scăzută. Dacă individul are o inteligență emoțională ridicată aceiași concediere poate fi transformată într-o oportunitate de dezvoltare. În situația descrisă mai sus persoanele nu mai sunt conștiente de emoțiile lor, de realitatea din jurul lor și pentru că se raportează la o realitate personală pot să transforme acest eveniment într-un teatru de luptă, care nu mai poate fi controlat” explică Adrian Răulea.
„Bărbații care sunt capi de familie de regulă, pot fi mai ușor cuprinși de depresie. Dacă am de hrănit mai multe guri acasă poate fi mult mai greu să trec peste concediere. Dacă mai am și părinți bolnavi pe care trebuie să îi ajut iarăși este mai dificil. Vârsta la care mi se întâmplă concedierea este un alt factor privind găsirea unor noi oportunități. La 50 de ani lucrurile pot sta diferit decât la 30” povestește Lucian Negoiță, Psihoterapeut, Formator și Supervizor, Asociatia de Hipnoterapie si Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală.
CITEȘTE ȘI: Cum îţi păstrezi angajaţii în companie mai mult timp
Oamenii cu funcții de conducere suferă mai mult de obicei în astfel de situații. De regulă, căderea de la o înâlțime mai mare este mai dureroasă. „Un manager se poate învinovăți mai mult…Pierde un statut social înalt, un pachet salarial mare, diverse beneficii colaterale. Nu în ultimul rând pierde diverse beneficii psihologice cum ar fi puterea. Puterea de a decide, de a controla, de a schimba, de a influența” spune psihoterapeutul Lucian Negoiță.
Concedierea nu doare. Iluzia da
„Concedierea nu doare. Durerea este datorată iluziei pe care noi o atașăm unei situații. Concedierea este o acțiune pur și simplu, la fel ca recepția mărfii, la fel ca o angajare, doar că acestui fapt noi îi atașăm bucuria noastră, încrederea, o bază pe care putem crea noi scenarii, care sunt tot iluzii. Ele sunt atât de puternice încât devin adevărul nostru sau lumea noastră. Durerea apare în momentul în care ne trezim din poveste și vedem adevărul sau situația așa cum este. Ceea ce doare este neacceptarea realității” explică Adrian Răulea, psychologist/trainer/coach.
Fiindcă suntem diferiți și reacțiile noastre sunt diferite la o asemenea veste, depinde de fiecare cum internalizează șocul ca acesta să nu devină o traumă. „Dacă ne uităm la cum funcționează creierul nostru emoțional, amigdala, vom observa că unii dintre noi aleg să lupte, alții se retrag în depresie poate cu alcool, insomnii și certuri conjugale. Alții aleg să se predea și da, chiar să se sinucidă. Fiindcă nu este suficient doar aportul amigdalei, intervine și neocortexul, creierul responsabil cu gândurile. Dacă gândesc despre mine că «Nu am fost în stare! Ar fi trebuit să muncesc mai mult!» că «Nu are rost» sau că «Nu o să îmi găsesc niciodată un alt job la fel de bun» astfel de gânduri se vor reflecta în comportamentele mele de a evita să o iau de la capăt, să am acțiuni care să ducă la obținerea unui nou job. Depresia și anxietatea ne pot însoți o perioadă după ce am primit o asemenea veste” descrie Lucian Negoiță, Psihoterapeut, Formator și Supervizor -.Asociația de Hipnoterapie și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală.
Potrivit psihologului Adrian Răulea dacă privim dintr-o perspectivă a inteligenței emoționale se pot emite mai multe ipoteze:
„Respectul de sine – acceptarea de sine poate să intervină în anumite condiții. O să mă plac atunci când: voi avea un serviciu bun, voi fi într-o anumită poziție, când voi avea mașină, familie și lista poate continua.
Dacă eu nu voi mai avea un serviciu, condiția de a mă plăcea așa cum sunt nu mai este îndeplinită și în consecință voi căuta să fac acțiuni în afara mea pentru a compensa ceea ce nu este în armonie înăuntrul meu.
CITEȘTE ȘI: De la Einstein la transformarea în Resurse Umane: Veriga slabă din HR
Locus of control – Continuând cele de mai sus voi plasa cauzele succesului sau insuccesului meu în afara mea cu alte cuvinte ceilalți sunt vinovați de eșecul meu și aici intervine abilitatea numită…
Responsabilitate sau ceea ce vedem din ce în ce mai des este neasumarea responsabilității”.
Și atunci cum ar trebui să procedeze directorii companiilor atunci când anunță concedieri?
„Până să ne gândim la concedieri aș recomanda să ne gândim la ce recrutăm și cum recrutăm” spune Răulea. „Există teste psihologice care pot să prevină astfel de situații. Nici testele nu sunt infailibile dar pot să scadă enorm astfel de riscuri. Dacă totuși am recrutat considerând toate acestea și directorii sunt nevoiți să apeleze la concedieri este important să existe empatie și etică. Comunicarea dintr-o astfel de perspectivă va fi una suportivă astfel încât angajații în proces de concediere sunt susținuți să depășească veștile proaste și mai mult chiar să găsească alte oportunități” .
CITEȘTE ȘI: Inteligența artificială ar putea genera câștiguri de 15,7 trilioane de dolari prin creșterea productivității
Psihoterapeutul Lucian Negoiță consideră că putem „îndulci” puțin situația alegând să îi spunem celui care urmează să fie concediat și lucrurile bune pe care le-a făcut pentru companie, dificultățile prin care trece firma și desigur de ce nu se mai potrivește persoana sa în cadrul firmei. „Un feedback negativ îl poate ajuta pe viitor să își ajusteze acele atitudini care au contribuit la concedierea sa. Modalitatea de livrare a unei asemenea vești joacă un rol important în modul cum voi internaliza și mă voi raporta ulterior la ea. Știm cu toții că dincolo de ton și context, contează momentul și cuvintele folosite”.
Cum construiești „Nepăsarea” în inima ta
Psihologii spun că din punct de vedere emoțional este benefic să ne permitem curajul de a suferi. De a fi triști sau revoltați pentru că sunt etape din procesul de vindecare. Iar în paralel putem trece la acțiune. Poate că în final și noi simțeam că este nevoie de o schimbare dar nu aveam curajul să facem pasul.