Începe sezonul angajărilor. Îi vrea cineva pe absolvenţi?

Vara e pe terminate, iar tinerii care la începutul ei îşi fluturau fericiţi diploma de licenţă vor fi nevoiţi ca, odată întorşi din vacanţă sau de la slujba sezonieră de pe malul mării, să pornească în căutarea unui loc de muncă. „Teoretic, odată ce ţi-ai terminat studiile, următorul pas ar trebui să fie angajarea. Practic, lucrurile nu sunt aşa de simple, motiv pentru care peste 90% dintre absolvenţi se zbat pentru a păşi cu dreptul în carieră“, avertizează consilierul în carieră Eduard Ezeanu.

Pe portalul bestjobs.ro există, în momentul de faţă, 1 000 de locuri de muncă pentru tinerii fără experienţă. Ţinând cont de posibilitatea companiilor de a posta acelaşi anunţ în mai multe categorii simultan, probabil că oferta este, în realitate, de două ori mai mică. În paralel, pentru candidaţii entry-level (până la trei ani de experienţă) există 3 000 de poziţii libere, în timp ce angajaţii middle-level au la dispoziţie 4 300 de anunţuri din care să aleagă. Chiar dacă nu complet relevante, cifrele sunt edificatoare pentru actuala situaţie de pe piaţa muncii, în care experienţa la orice nivel garantează candidaţilor şanse proporţional mai mari la angajare. Poate părea un truism, însă este de ajuns să ne amintim de contextul anilor 2007-2008, când studenţii şi absolvenţii erau la mare căutare, atât de mare încât oferta de joburi pentru ei ajunsese să fie mai bogată decât cea destinată profesioniştilor. Pretenţiile salariale exagerate ale acestora din urmă îi determinaseră pe angajatori să caute tineri fără experienţă, care puteau fi crescuţi în cultura organizaţională a companiei şi care, de bine, de rău, se mulţumeau cu venituri mai mici decât specialiştii.

A urmat apoi prăbuşirea, anii în care companiile s-a debarasat aproape complet de tinerii fără experienţă, iar singurele firme care le-au mai întins mâna au fost call centerele şi centrele de suport, de multe ori. Atitudinea acestora vizavi se studenţi şi absolvenţi friza însă sclavagismul, iar salariile erau adesea echivalentul minimului pe economie. Cum stau lucrurile acum? „Comparativ cu ultimii doi ani, statutul de proaspăt absolvent este din nou valorificat de angajatori, care deschid poziţii în domenii diverse destinate celor aflaţi la început de drum în carieră“, spun reprezentanţii portalului hipo.ro, organizatori a numeroase târguri online de joburi pentru tineri (ultimul desfăşurat între 16 iunie şi 15 august) şi ai celui mai mare eveniment de carieră destinat absolvenţilor, Angajatori de top. Pentru a le da dreptate, e de ajuns să arunci o privire pe oferta de joburi a angajatorilor prezenţi la târgul online sus-menţionat, unde mai mult de jumătate din posturile oferite sunt destinate absolvenţilor de calculatoare/inginerie, însă există multiple poziţii în cele mai diverse domenii, de la finanţe la resurse umane. Din cauza fluxului mare de personal din domeniul lor, call centerele au în continuare deschise zeci de poziţii, însă, spre deosebire de anii trecuţi, acestea vin şi cu o ofertă salarială bună. Din datele hipo.ro, angajatorii cu cele mai multe posturi deschise absolvenţilor sunt producătorul de componente auto Continental (cu aproape o sută de poziţii în centrele din Iaşi şi Timişoara) şi Genpact.

În Europa, lucrurile nu se mişcă

„Rata şomajului în rândul tinerilor a fost întotdeauna mai mare decât cea a adulţilor, însă situaţia s-a agravat abrupt din cauza crizei economice. În timp ce rata şomajului în rândul adulţilor, de 8,1% în aprilie 2011, este în continuare cu 2,4% mai mare decât valoarea minimă, de 5,7%, atinsă la începutul lui 2008, rata şomajului în rândul tinerilor (de 20,3%) este mult superioară minimumului de 14,9%. Ce este cu adevărat îngrijorător în privinţa acestei evoluţii este că tot mai multe studii arată că o perioadă îndelungată de inactivitate imediat după absolvirea studiilor superioare creşte riscul adâncirii în şomajul de durată sau de detaşare totală de piaţa muncii.“ Comentariile provin din analiza trimestrială „Ocuparea şi situaţia socială a cetăţenilor UE“, potrivit căreia rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani este, în România, exact cât media europeană, mult mai mare decât cea raportată de Olanda – 6,9% – sau Austria – 8,7% -, însă rezonabilă raportat la situaţia tragică a Spaniei – 44,4% – sau a Greciei – 36,1%.

În ceea ce ne priveşte, lucrurile ar putea sta mult mai bine, însă deja celebra lipsă de adaptare a sistemului de învăţământ la nevoile pieţei muncii reprezintă în continuare un impediment major în calea creşterii ocupării tinerilor. Potrivit Danielei Alexe, preşedinte al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), sistemul românesc are o serie de resurse, însă mai avem nevoie de eforturi considerabile. E nevoie, susţine aceasta, de dezvoltarea de „competenţe transversale“ (de tip soft skils – comunicare, implicare civică, lucru în echipă, adaptabilitate, antreprenoriat), de dezvoltarea competenţelor practice. „Sistemul nostru este recunoscut ca fiind unul centrat pe teorie şi nu pe practică, de aceea este nevoie de proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat mediul academic- mediul privat, de investiţii mai mari în cercetare, de consiliere şi orientare în carieră pentru studenţi. Toate acestea ar contribui la o mai bună integrare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă.“ Iar, în legătură cu tipul de specializări aflate la dispoziţia tinerilor – în final, studiile absolvite reprezintă adesea singurul tip de „experienţă“ trecut în CV-ul acestora –, se aşteaptă ca lucrurile să ia o nouă turnură în viitorul apropiat, cred unii consultanţi în resurse umane, care consideră că noua revoluţie a sistemului universitar, aşteptată în această toamnă, va avea efecte multiple asupra statutului absolvenţilor.

Este vorba de procesul de ierarhizare a instituţiilor de învăţământ superior, care va face ca absolvenţii de anul viitor să aibă şanse diferite la angajare. „Un risc al ierarhizării programelor de studiu îl reprezintă lipsa egalităţii de şanse între absolvenţi, adică modul în care mediul privat, respectiv angajatorii, se vor raporta la absolvenţii care finalizează un anumit program de studiu. Este deja evident dezavantajul celor proveniţi de la programele de studiu slab clasate, în favoarea celor de la polul opus, chiar dacă poate aceştia au un nivel ridicat de competenţe“, avertizează Daniela Alexe.

Prima angajare, dificilă, prima demisie, lejeră

Potrivit studiului „Absolvenţii recenţi de învăţământ superior şi integrarea lor pe piaţa muncii“, cea mai cuprinzătoare analiză realizată până în momentul de faţă asupra perspectivelor de angajare ale absolvenţilor români (publicat în luna ianuarie a acestui an de Uniunea Executivă a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor), timpul necesar tinerilor să-şi găsească primul loc de muncă diferă radical în funcţie de specializările absolvite. În medie, absolventul român semnează contractul de angajare la circa patru luni de când începe să aplice CV-uri în stânga şi-n dreapta. Doar că, în timp ce, dacă ai avut talentul de a termina o facultate de arhitectură sau urbanism, îţi vei găsi de lucru în aproximativ o lună şi jumătate de la începutul căutărilor, absolvenţii unor specializări ca „Ştiinţe agricole şi tehnice” sau „Știinţe ale naturii” se pot considera norocoşi dacă reuşesc să-şi găsească un job după o jumătate de an. Și, detaliu deloc de ignorat, foarte puţini vor fi aceia care vor avea de ales, ţinând cont că două treimi dintre respondenţii studiului declară că nu au primit decât o ofertă de angajare. Chiar şi în aceste condiţii, vechile metehne dobândite în anii dinaintea crizei nu au fost uitate: 44% din absolvenţi afirmă că au de gând să-şi schimbe locul de muncă în primul an de la angajare.

Recomandarea specialistului

Tinerii absolvenţi fac două greşeli majore în procesul de angajare: unii dintre ei se aşteaptă la găsirea rapidă a unui loc de muncă, în ideea în care au terminat o facultate bună, iar atunci când acest lucru nu se întâmplă, se resemnează instantaneu. Alţii se aşteaptă din start la un proces de angajare anevoios, în care nu au nicio şansă, şi se resemnează automat. „Ambele atitudini sunt exagerate şi nu pot aduce nimic pozitiv“– susţine coachul în carieră Eduad Ezeanu.

Ca să poată spera la găsirea unei slujbe, absolventul trebuie să meargă la cât mai multe interviuri, chiar şi atunci când şansele de a fi recrutat sunt foarte mici sau când jobul respectiv nu este exact ceea ce caută. Aceasta, pentru că, realist vorbind, procesul de angajare durează pentru absolvent, în medie, între trei şi şase luni, uneori chiar mai mult. Tot acest timp trebuie folosit în favoarea ta: chiar dacă mergi la zece-douăzeci de interviuri şi niciunul nu se concretizează cu angajarea, cu siguranţă pe parcurs vei învăţa să te vinzi şi să ai atitudinea potrivită în faţa angajatorului, ceea ce va duce, pas cu pas, la obţinerea unui loc de muncă potrivit.

Rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani este, în România, exact cât media europeană, mult mai mare decât cea raportată de Olanda – 6,9% – sau Austria – 8,7% -, însă rezonabilă raportat la situaţia tragică a Spaniei – 44,4% – sau a Greciei – 36,1%.