Închiderea fabricii Nokia, efect al „capitalismului de caravană“
Putea fi preîntâmpinată prin vreo clauză specială / contractuală aceasta plecare?
Doresc să subliniez că Guvernul a fost dispus să ia măsuri pentru a preveni plecarea Nokia de la Jucu şi să răspundă proactiv eventualelor pretenţii ridicate de compania finlandeză. Reprezentanţii Nokia au răspuns clar şi răspicat că Guvernul nu ar fi putut adopta nicio măsură pentru a opri închiderea fabricii de la Jucu. Decizia Nokia a fost luată pe fondul programului de eficientizare şi de reducere a costurilor, precum şi a planului de restructurare realizat ca urmare a noilor condiţii de pe piaţa mondială.
Închiderea fabricii de la Cluj înseamnă totodată şi retragerea companiei de pe piaţa românească?
Nu, nu există nicio legătură între cele două. Reţeaua lor de distribuţie şi produsele Nokia vor exista în continuare. Nu cred că e vreun stat european fără reprezentanţă Nokia. Delocalizarea este o practică frecventă a marilor companii, aflate într-o permanentă cursă de eficientizare a costurilor de identificare a celor mai bune condiţii de piaţă. Situaţia este asemănătoare cu cea din 2008 în Germania.
„Delocalizarea este o practică frecventă a marilor companii, aflate într-o permanentă cursă de eficientizare a costurilor.“
Ce se va întâmpla cu cei 2000 de angajaţi?
Angajaţii Nokia vor beneficia de plata salariilor până la sfârşitul acestui an, până la închiderea fabricii. Ulterior, vor încasa trei salarii compensatorii până în luna martie a anului 2012. Nokia s-a angajat, de asemenea, că va suporta costurile unor programe speciale de reprofesionalizare şi a unor cursuri de formare profesională. Vom aplica şi la Fondul European de Ajustare Globală pentru a susţine reconversia profesională a angajaţilor, proiectul fiind coordonat de doamna ministru al muncii Sulfina Barbu, mandatată de către Premierul Emil Boc. În plus, Guvernul poartă discuţii cu 21 de investitori pentru 21 de potenţiale proiecte de investiţii, în valoare de peste 1 miliard de Euro. Aceste proiecte, în cazul ipotetic al materializării lor integrale, ar putea genera 8.000 de locuri de muncă. Dar nu e vorba doar de Cluj, ci de locaţii în orice loc al ţarii, în funcţie de opţiunea investitorilor. Alte 20 de proiecte de investiţii, de minimum 5 milioane de Euro fiecare, sunt în evaluare la Ministerul Finanţelor; pentru ele s-a depus cerere pentru acordarea de ajutoare de stat. Fiecare are obligaţia de a crea cel puţin 50 locuri de muncă.
Este adevărat ca Nokia îşi mută producţia pe piaţa asiatică?
Într-adevăr, Nokia a precizat că piaţa asiatică reprezintă soluţia pentru a-şi reduce costurile, în condiţiile în care compania finlandeză a pierdut competiţia în Europa pentru telefoanele ieftine, smartphone-uri, în favoarea iPhone-urilor.
Cât de mare este ofensiva pieţii asiatice?
Piaţa asiatică are uriaşul avantaj al forţei de muncă ieftine şi abundente. Nu putem concura la acest capitol cu ţări precum India şi China. România este pe cale să piardă acest avantaj, deşi între ţările din regiune ne plasăm în continuare pe cea de-a doua poziţie în topul celor mai scăzute salarii. Mizăm însă pe oferta noastră de personal bine calificat la preţuri competitive, cu o bună capacitate de depăşire a pragului cultural şi lingvistic, pe creativitatea noastră greu egalabilă de alte naţiuni, pentru a rămâne atractivi pentru investitorii străini.
Cum poate fi preîntâmpinată retragerea altor companii din România? Există un set de măsuri preventive?
Nu avem niciun fel de informaţie în acest sens până în prezent. Totuşi, permanenta restructurare a pieţei globale solicită o atentă gestionare din partea României a riscurilor delocalizării şi a capitalismului de caravană. Criza accentuează competiţia globală şi trebuie să ne obişnuim cu faptul că, o dată cu statutul de ţară membră a UE, suntem percepuţi de mediul internaţional ca o economie dezvoltată, mai scumpă ca factori de producţie.
Este un fenomen la care trebuie să ne aşteptăm de-acum încolo şi pe care îl putem compensa numai prin crearea de alte locuri de muncă, cu valoare adăugată mai mare. Prin urmare, conştienţi de aceste riscuri, ne-am concentrat pe măsuri de relansare şi competitivitate economică, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, pentru stimularea antreprenoriatului şi a absorbţiei fondurilor europene, pentru crearea şi modernizarea infrastructurii. Acestea reprezintă măsuri centrale pentru a se crea premisele unei economii solide, iar aplicarea lor nu trebuie să fie dependentă de ciclurile electorale.
Daniela Oancea este redactor-şef Revista Cariere