Prea conectați, prea obosiți. Efectele invaziei tehnologice asupra sănătății mintale a angajaților
Granița dintre viața profesională și cea personală devine din ce în ce mai difuză. Tot mai mulți angajați încep ziua de lucru cu mult înainte de ora 9:00 și o încheie mult după ora 18:00, într-un ritm în care conectarea permanentă se confundă cu performanța, iar oboseala cronică devine normă. Aceasta este, potrivit cercetărilor recente, capcana „triplu-vârf” – un model de lucru care ne erodează sănătatea psihică și productivitatea.
Ce arată un raport
Un raport publicat de Microsoft sub titlul „Breaking Down the Infinite Workday” descrie un fenomen îngrijorător: aproape 40% dintre utilizatorii Microsoft 365 își verifică e-mailul în jurul orei 6 dimineața. Apoi, în intervalul 9:00–11:00, timpul de focus este afectat de un număr tot mai mare de întâlniri și notificări. Ziua se încheie, în mod paradoxal, cu un al treilea „vârf” în jurul orei 22:00, când o treime dintre angajați revin în inbox ca să răspundă la e-mailuri restante.
Această distribuție a muncii pe parcursul întregii zile conturează o realitate periculoasă: munca nu mai are început și sfârșit clar, ci se insinuează permanent în viața personală, cu consecințe serioase asupra sănătății mentale.
Epuizarea digitală și eroziunea limitelor psihologice
Din perspectiva psihologiei ocupaționale, aceste date reflectă mai mult decât simple statistici – ele semnalează pericole psihosociale reale. Teoria limitelor (Boundary Theory) susține că recuperarea psihologică este posibilă doar atunci când există granițe clare, atât în timp cât și emoțional, între muncă și viața personală, scriu cei de la theconversation.com. Datele Microsoft arată însă o estompare a acestor limite: 29% dintre utilizatori își verifică e-mailul și după ora 22:00.
Un studiu desfășurat în rândul profesioniștilor olandezi confirmă: utilizarea intensă a smartphone-ului în afara programului de lucru este corelată cu dificultăți de detașare psihologică și oboseală accentuată în ziua următoare.
Deteriorarea comunicării interpersonale
Un efect secundar al epuizării este deteriorarea comunicării interpersonale. Mesajele scurte, ambigue sau lipsite de amabilitate devin frecvente în perioadele de stres, ceea ce afectează negativ moralul echipelor. Un studiu realizat în 2024 în Marea Britanie și Italia a arătat că incivilitatea în e-mailuri este un predictor al conflictului muncă-viață și al epuizării emoționale, prin fenomenul de „techno-invazie” – sentimentul constant că trebuie să fii online și disponibil.
Cercetarea doctorală în curs a autorului (Marc Fullman) aduce o nuanță interesantă: același mesaj este perceput ca mai agresiv în e-mail decât pe platforme precum Microsoft Teams, în special atunci când este scris informal. Astfel, platforma de comunicare influențează semnificativ modul în care este interpretat mesajul și starea emoțională a destinatarului.
O cultură contradictorie: deconectare recomandată, dar penalizată
Deși managerii îndeamnă teoretic angajații să se deconecteze în afara orelor de program, în realitate, comportamentele contrare sunt mai des recompensate. În experimente independente, aceiași lideri care încurajau detoxul digital în weekend evaluau ulterior angajații „offline” ca fiind mai puțin implicați decât colegii lor hiperconectați.
Această contradicție între discurs și practică subminează eforturile reale de prevenire a burnout-ului și mențin o cultură organizațională în care disponibilitatea permanentă este confundată cu angajamentul.
Cum pot organizațiile să evite capcana „triplu-vârf”
1. La nivel individual – recâștigarea controlului. Promovați „ore de liniște” și oferiți instruire pentru dezactivarea notificărilor non-urgente. Cercetările arată că percepția controlului asupra conectivității acționează ca un amortizor împotriva epuizării cauzate de conectarea prelungită.
2. La nivel de echipă – reguli clare de comunicare. Elaborați chartere de comunicare la nivelul echipelor: stabilirea clară a cine participă la întâlniri, obligativitatea unei agende, evitarea trimiterii de e-mailuri după program. Aceste măsuri reduc incertitudinea și oboseala decizională.
3. La nivel organizațional – redefinirea metricilor. Mutați accentul de la vizibilitate (prezență online, răspuns rapid) la productivitatea bazată pe rezultate. Autonomia este una dintre cele mai importante resurse psihologice la locul de muncă și trebuie cultivată activ.
4. La nivel tehnologic – AI pentru eliminarea, nu accelerarea sarcinilor. Inteligența artificială ar trebui să fie folosită pentru eliminarea sarcinilor de rutină, nu pentru grăbirea și mai mult a ritmului. Organizarea unui audit periodic al volumului de muncă este esențială ca timpul eliberat să nu se transforme într-un nou val de întâlniri și solicitări.
Foto: ID 98779449 ©Fizkes | Dreamstime.com