România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante din UE

​În trimestrul al patrulea al anului 2024, România a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană. Aceasta se află la 0,7%. Această valoare plasează România alături de Bulgaria și Polonia, care au avut aceeași rată scăzută de 0,7%. În contrast, Belgia și Țările de Jos au înregistrat cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante, fiecare cu 4,1%, urmate de Austria cu 3,6%, conform datelor Eurostat.

Rata locurilor de muncă vacante în UE și zona euro

La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2,3% în trimestrul al patrulea din 2024, menținându-se la același nivel ca în trimestrul precedent, dar în scădere față de 2,6% în aceeași perioadă a anului 2023. În zona euro, rata a fost de 2,5%, neschimbată față de trimestrul anterior, dar în scădere de la 2,9% în trimestrul al patrulea din 2023.

Distribuția locurilor de muncă vacante pe sectoare de activitate

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante în trimestrul al patrulea din 2024 a fost de 2,2% în industrie și construcții și de 2,7% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata a fost de 2,0% în industrie și construcții și de 2,5% în servicii.

Evoluția ratei locurilor de muncă vacante în România

Comparativ cu trimestrul al patrulea din 2023, rata locurilor de muncă vacante în România a rămas constantă la 0,7% în aceeași perioadă din 2024. Această stabilitate indică o menținere a numărului de posturi neocupate în economie.

CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns România țara cu cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante din UE

Comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene

Pe lângă România, Bulgaria și Polonia au înregistrat, de asemenea, rate scăzute ale locurilor de muncă vacante, fiecare cu 0,7%. Spania a avut o rată de 0,9%, situându-se, de asemenea, sub media europeană. În schimb, Belgia și Țările de Jos au avut cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante, fiecare cu 4,1%, urmate de Austria cu 3,6%.

Implicarea ratei scăzute a locurilor de muncă vacante în România

O rată scăzută a locurilor de muncă vacante poate indica o cerere redusă de forță de muncă sau o ofertă excedentară de muncitori. Acest dezechilibru poate afecta salariile în anumite domenii de activitate în care mulți șomeri și alte persoane care nu sunt înregistrate oficial caută un loc de muncă. De asemenea, diferențele dintre rata scăzută a locurilor de muncă vacante și rata șomajului reflectă nepotriviri între competențele cerute de angajatori și competențele persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă.​

Rata șomajului în România în context european

În România, rata șomajului a fost de 5,6% în trimestrul al patrulea din 2024, situându-se în media țărilor UE. Această valoare plasează România alături de țări din Europa de Vest, precum Belgia (5,5%), Luxemburg (5,2%) și Danemarca (5,1%), dar și de țări din Europa de Sud și Est, precum Slovacia (5,8%), Cipru (5,8%), Croația (6,1%) și Estonia (6,4%).​

Factori care influențează rata locurilor de muncă vacante în România

Migrația economică ridicată din România joacă un rol fundamental în semnalarea unei capacități relativ reduse a pieței muncii de a absorbi noi angajați în industrie, servicii și construcții, comparativ cu țările din vest, precum Austria, Belgia, Olanda și Germania, care prezintă valori foarte ridicate ale ratei locurilor de muncă disponibile.​

Rata scăzută a locurilor de muncă vacante în România reflectă o piață a muncii caracterizată de o cerere de locuri de muncă mai mare decât oferta, ceea ce poate duce la tensiuni și blocaje în anumite sectoare. Pentru a atenua aceste probleme, este esențial să se alinieze competențele forței de muncă la cerințele angajatorilor și să se îmbunătățească condițiile de muncă pentru a reduce migrația economică.

Foto: ID 218363174 © Megaflopp | Dreamstime.com