Sfaturi pentru lideri de la Mahatma Gandhi. Acțiunile pozitive elimină gândurile negative

În vremuri complexe, să ne întoarcem către înțelepți pentru a învăța nu atât ce să facem, cât cum să fim pentru ca ceea ce facem să fie bine făcut. În cartea sa, The Gift of Anger: And Other Lessons from My Grandfather Mahatma Gandhi, Arun Gandhi ne împărtășește câteva dintre lecțiile pe care le-a învățat de la bunicul său. Cartea a fost recent publicată și la editura Humanitas.

Ce ne-ar fi de folos astăzi, din înțelepciunea lui Mahatma Gandhi:

FII SCÂNTEIA POZITIVĂ

Suntem puși la încercare, fără îndoială, la nivel individual și colectiv. Iar frica și furia sunt instrumentele cele mai accesibile. Dar dacă ajung să ne stăpânească ele pe noi, în loc să le stăpânim noi pe ele, vom juca pentru a nu pierde, nu pentru a câștiga – caz în care pierdem cu toții.

Nesiguranța, faptul că viitorul nu este clar, lipsa de control pe care o aveam asupra modului în care evoluează lucrurile ne pot afecta liniștea, menținându-ne într-o tensiune perpetuă. Așa că va trebui să găsim pace în noi înșine, pentru a genera liniște în jur și pentru a acționa înțelept. Furia și frustrarea pot fi forțe propulsoare, cu condiția să fie canalizate inteligent.

Citește și: Managementul furiei. Idei de la Mahatma Gandhi

Mahatma Gandhi spunea că transformăm lumea doar când facem față provocărilor cu dragoste și bunătate, nu cu ură și răutate. În vremuri dificile, obiectivul nostru ar trebui să fie să rezolvăm situația și să căutăm să facem lumea mai bună, nu să dovedim că putem coborî și mai adânc în abisul temerilor, al gândurilor negative, al cinismului și al agresivității.

În articolul său, Don’t let negativity sink your organization, publicat de Harvard Business Review, Bill Taylor ne previne asupra faptului că negativitatea are adeseori o mai mare influență asupra oamenilor decât viziunea pozitivă și constructivă, mai ales în perioade dificile și tensionate – când siguranța ne este pusă în pericol, iar noi ne concentrăm pe nevoile noastre vitale. Prin urmare, este cu atât mai important să nu neglijăm impactul negativ pe care îl pot avea vocile care inspiră teamă și neîncredere asupra oamenilor și organizațiilor.

Citește și: Cum luăm decizii. Factori psihologici și un sfat de la Nelson Mandela

„Vrei să controlezi ceva? Controlează ce poți. Iar ce poți controla este atitudinea ta. Poți să fii optimist, poți să fii răbdător și empatic cu clienții și cu echipa ta”, spune Rob Schwartz, CEO of TBWA\Chiat\Day NY. Poți să îți folosești spiritul inovator, prezența de spirit și să-ți ajuți echipa și partenerii să gândească strategic și creativ, pentru ca, împreună, să elaborați planuri de sustenabilitate și recuperare.

Acțiunile pozitive pot elimina gândurile negative. Fii tu scânteia pozitivă. Inspiră optimism, ai grijă să gândești constructiv.

Citește și: Tehnică de brainstorming constructiv

ADEVĂRUL INSPIRĂ ÎNCREDERE ȘI ATRAGE SUSȚINERE

Minciunile sunt ca nisipul – orice construiești pe ele este instabil și nesigur. Minciunile creează dezordine. Fii sincer cu oamenii tăi. Onestitatea inspiră încredere și atrage susținere. Pe lângă onestitate, însă, important este și calitatea adevărului pe care îl comunici. Adevărul de bună calitate este cel generat de bune intenții și comunicat cu bună credință, respect, considerație, empatie, căldură, susținere.

De asemenea, adevărul nu se rezumă la fapte, la date. Precizia, exactitatea adeseori lasă în afară aspecte vitale ale situațiilor. Este important să privești lucrurile din mai multe perspective și pe termen lung.

Numai pe adevăr se poate construi, prin urmare este eficient să știi adevărul și este important să știi să-l comunici corect și înțelept. Așadar, fii sincer și cu tine însuți. Cunoaște-te pe tine, înțelege motivele reale care îți determină gândurile și acțiunile.

ABUNDENȚA SE ASIGURĂ PRIN CONTRIBUȚIE

Abundența rezolvă multe probleme, dar lăcomia și insensibilitatea creează și mai multe. Lăcomia și risipa perpetuează lipsa, sărăcia, teama, agresivitatea. Încercarea de a acumula cât mai mult este un mod de a-i ignora pe ceilalți și devine o formă de violență împotriva umanității.

La abundență se ajunge prin contribuție, prin generozitate, prin creșterea resurselor comune. Din fericire, sunt mulți oamenii și organizațiile care dovedesc spirit civic, de colaborare, susținere și întrajutorare. Situația curentă ne oferă oportunitatea de a reconștientiza faptul că suntem interdependenți și de a reîncepe să avem încredere unii în alții. În plus, interdependența și colaborarea sunt nu numai eficiente, ci sunt și o sursă de bucurie, de apartenență, împlinire și sens.

Citește și: E timpul să de ne declarăm (inter)dependența.

APRECIAZĂ SOLITUDINEA

Avem nevoie să întâlnim oameni și avem nevoie de experiențe pentru a ne lărgi orizonturile, dar avem nevoie și de solitudine pentru a conferi sens ideilor și experiențelor și pentru a le pune în perspectivă.

Mai ales în perioade agitate, când trebuie să acționezi, e important să-ți faci timp să reflectezi, să te reconectezi la tine însuți. Vei fi mai eficient, mai inspirat, mai echilibrat. La adevăr se ajunge în solitudine, când îți oferi răgazul de a gândi, de a analiza, de a aprofunda aspectele realităților cu care te confrunți, pe care le trăiești.

Se spune că multe idei ne vin la duș sau în pat. Nu dușurile și paturile sunt răspunzătoare pentru asta, ci faptul că atunci suntem cu adevărat prezenți pentru gândurile noastre, iar mintea noastră este liberă de toate lucrurile cu care ne distragem atenția în restul timpului.

Înainte ca tehnologia să capete un rol atât de important în viața noastră, oamenii fie comunicau direct între ei, fie se bucurau de solitudine și petreceau timp cu ei înșiși. Acum ne petrecem fiecare moment liber cu ochii într-un dispozitiv, nefiind nici singuri, nici conectați cu alții. Tehnologia ne suspendă într-o stare intermediară, nefirească naturii umane: nici nu interacționăm pe deplin cu ceilalți, nici nu suntem singuri. Nu ne bucurăm nici de conexiunea cu ceilalți, nici de conexiunea cu noi înșine. E ca și cum nu ai putea niciodată să-ți umpli plămânii cu aer.

În solitudine te relaxezi, rămâi față în față cu tine însuți și îți lași mintea să se încarce în liniște. Ca să fii un bun lider trebuie să-ți cultivi conștiința de sine. Conștiința de sine ne ajută să gândim mai profund. Inteligența nu mai este suficientă. Inteligența te aduce în frunte, dar pentru a și rămâne acolo trebuie să fii pe deplin conștient.

Solitudinea nu e singuratate. Retragerea în solitudine îți oferă cadrul propice pentru a prelucra informații, pentru a cântări situații, a căuta idei și a găsi soluții. Astfel, îți vei proteja organizația de riscurile deciziilor impulsive. În plus, solitudinea te inspiră și te reîncarcă – este un generator de energie la purtător.

Mahatma Gandhi spune că în preajma celorlalți ajungem să ne comparăm cu ei și vedem imaginea de ansamblu, dar adeseori pierdem din vedere locul nostru în lume. Acesta sugerează că mintea noastră ar trebui să fie ca o cameră cu multe ferestre deschise și ne invită să lăsăm briza să pătrundă prin toate, dar să nu ne lăsăm doborâți de vreun curent. „Fă parte din lume și absoarbe toate ideile pe care le poți absorbi. Apoi retrage-te în singurătatea ta sau în locul tău liniștit și hotărăște-te cum le vei folosi pentru a face lumea un loc mai bun”.

„E nevoie de timp pentru a vedea”, spune Georgia O’Keeffe. Retrage-te în solitudine și dă-ți răgazul necesar pentru a descoperi esența lucrurilor.