Un lider smerit este un lider iubit

Citeşte şi: Portretul celui mai bogat om din Europa: e discret, modest și mănâncă alături de angajați la cantină

În industria de retail, Inditex se evidenţiază prin două lucruri: succesul înregistrat în ceea ce priveşte ghidarea clienţilor de a migra cu uşurinţă între shopping-ul online şi magazinele fizice, respectiv sistemul „proximity sourcing” care permite ca mai mult de jumatate din producţie să fie realizată în apropiere.

De asemenea, compania e apreciată pentru transparenţa cu care gestionează, monitorizează şi auditează lanţul de producţie. În plus, Inditex îşi încurajează clienţii să aducă haine vechi pentru reciclare (în Spania sistemul e foarte dezvoltat), iar îmbrăcămintea pentru magazinele Zara, cel mai mare brand al grupului, este produsă din fibre reciclabile şi cu o atentă grijă faţă de consumul de apă şi pentru alte resurse naturale, astfel încât acestea să nu fie risipte.

Însă industria modei are o problemă cu fabricile în care sunt realizate hainele care sunt vândute mai apoi în magazinele din toată lumea. Muncitorii prost plătiţi sau deloc, condiţii improprii de muncă – astfel de lucruri au ajuns în presă în ultimul deceniu. Inditex susţine că îşi îndeplineşte toate condiţiile contractuale faţă de furnizori şi face eforturi pentru a rezolva punctual situaţiile conflictuale.

Ce spun studiile

Un studiu Catalyst – realizat în rândul a 1.500 de angajaţi din Australia, China, Germania, India, Mexic şi SUA – arată că smerenia se numără printre cele patru calitaţi esenţiale ale unui lider adevărat.

Atunci când văd că şeful lor posedă anumite calităţi, angajaţii simt că fac parte cu adevărat dintr-o echipă. Aceste trăsături sunt:

• 1. dă dovadă de smerenie, adică admite că face erori, învaţă din greşeli şi acceptă critici;
• 2. îndeamnă subordonaţii să înveţe şi să se dezvolte;
• 3. are curaj, adică acţionează pentru binele echipei, nu în scop personal;
• 4. responsabilizează angajaţii.

Citeşte şi: De ce un lider bun trebuie să fie smerit

Un alt sondaj realizat în rândul angajaţilor din 105 companii mici şi medii din SUA, din industria hardware, arată că atunci când managerul are un comportament smerit, atunci cei din echipa lui colaborează mai bine, împărtăşesc informaţiile mai mult şi abilităţile fiecărui membru în parte ies mai bine în evidenţă şi converg pentru succesul proiectului, nu pentru a epata.

Ce înseamnă leadership autentic şi cât contează smerenia – Opinia specialistului

Viorel Panaite, Managing Partner Human Invest & Ken Blanchard Romania (FOTO), spune că societatea și organizațiile evoluează continuu, iar lucrul acesta cere și liderilor lor să adopte un stil de conducere care să fructifice potențialul organizației.

„Poate cea mai importantă lecție de leadership pentru liderii de la fiecare nivel al unei organizații este să-și construiască o filozofie de conducere în baza propriei naturi, a propriilor valori și experiențe, și să nu încerce să copieze pe altcineva, oricât de succes ar părea acea persoană. Cu toții avem modele, dar asta nu înseamnă că trebuie să devenim o copie a lor. Cei care copiază se trezesc într-o criză de identitate când se așteaptă mai puțin și peste care trec cu costuri de toate felurile foarte mari”, explică acesta.

Viorel Panaite adaugă faptul că avem convingeri de leadership, avem un set de valori cheie pe care ni le-am ales pentru a ne ghida drumul prin viață, așa cum vrem fiecare să ne-o trăim. Drept urmare, smerenia devine o valoare doar pentru cei care decid să o îmbrățișeze ca valoare, iar pentru managerii cu un ego foarte mare, aceasta ar putea fi o contra-greutate care îi poate ajuta să îi mențină echilibrați atunci când derapează.

„O valoare precum smerenia îi ajută pe manageri să se așeze cu adevărat în slujba echipelor și a celor pe care îi conduc, să fie ultimii care vorbesc într-o ședință, îi ajută să-și pună întrebări și să recunoască atunci când realizează că au greșit, îi ajută să ceară cu onestitate feedback de la cei din jurul lor, îi ajută să fie recunoscători pentru susținerea pe care o au de la cei pe care îi conduc. Smerenia îi ajută pe manageri să mobilizeze energia angajaților spre un scop comun. Smerenia le dă curajul să facă primul pas de reconciliere către un subordonat cu care sunt în conflict. Smerenia îi face pe manageri să învețe continuu de la oamenii pe care îi conduc, de la clienții, furnizorii și de la competitorii lor. Organizațiile care vor să facă performanță financiară prin strategii mai umaniste așează smerenia sau valori similare în centrul culturii lor organizaționale”, spune specialistul.

El completează cu faptul că smerenie înseamnă să te simți parte parte din „ceva” mai mare, să vrei să susții cu onestitate și arăți recunoștință pentru „ceva” mai mare decât tine.

“Puțini manageri știu că un asemenea raport cu organizația lor este unul din principalele mijloace de creștere a satisfacției personale și profesionale, unul din principalele mijloace ale maturizării și evoluției personale și profesionale, este o condiție pentru imaginație, creativitate și inovație (mai multe detalii găsiți în cea mai modernă și mai apreciată paradigme actuale ale motivației Self-Determination Theory). În același timp smerenia satisface o nevoie de nivel superior, profund umană, nevoia de transcendență, nevoie popularizată cel mai bine de Abraham H. Maslow în cartea sa „The Farther Reaches of Human Nature””, mai punctează specialistul.

Dar orice lucru bun poate deveni dăunător dacă nu e dozat corect.

“Fie că vorbim de smerenie sau de orice altă valoare constructivă, utilizarea în exces sau abuzul de smerenie activează și reflectă de fapt o atitudine defensivă, cu toate costurile și dezavantajele care decurg de aici: frânarea evoluției personale și profesionale, ratarea multor oportunități de bucurie și satisfacție, generarea de conflicte, dezvoltarea unei mentalități de victima și de pasivitate, sacrificarea dezvoltării pentru supraviețuire cu orice preț, chiar și creșterea invidiei și a lăcomiei. Excesul de smerenie face viața acestor manageri lipsită de sens și de vitalitate, iar aceștia devin la rândul lor o frână pentru organizație”, subliniază Viorel Panaite.