Dana Bursuc: Învățarea continuă se redefinește permanent.
TENDINȚE ÎN ÎNVĂȚARE
Trăim într-o lume în care incertitudinea a devenit normalitate. Problemele și furtunile care, altădată, loveau excepțional, astăzi se produc săptămânal sau chiar zilnic. Urbanizarea, automatizarea, globalizarea sunt doar câteva realități ce generează continuu noutate, dar și complexitate.
Comunicăm, interacționăm și lucrăm cu oameni din toată lumea, suntem conectați prin sisteme complexe create de oameni ce schimbă întreaga interacțiune într-un mod pe care nici nu-l înțelegem câteodată.
Asistăm la dinamici fără precedent și singura certitudine pare să fie faptul că schimbarea se accelerează și apare din ce în ce mai des unde nu o aștepți. Iar asta înseamnă că învățarea ar fi bine să se întâmple rapid și permanent, explică Dana Bursuc, consultant Ascendis (foto stânga).
ONLINE, OFFLINE ȘI INTERCONECTAȚI
Ea spune că metodele de învățare, durata procesului, instrumentele folosite, interesul companiilor acordat formării și educării s-au schimbat în ultimii ani. „Învățarea continuă se redefinește permanent. Aceasta a depășit cadrele formale și devine o parte integrantă a activității zilnice: a depășit granițele geografice prin explozia soluțiilor video, a depășit teritoriul formal prin extinderea discuțiilor sau prin accesarea conținutului în afara orelor de curs (flipped classroom, microlearning). Mediul virtual a devenit atractiv din punct de vedere cost, elemente logistice, accesibilitate și varietate de soluții. Știm mult mai bine cum funcționează creierul uman, datorită descoperirilor ultimelor decenii, iar furnizorii de educație vin rapid din urmă cu soluții de învățare ce ușurează și accelerează acest proces. Zona de microlearning s-a dezvoltat mult. Lipsa de timp, volumul de muncă crescut, dinamica schimbării zi de zi, alimentate de dezvoltarea tehnologiei necesare (video web, aplicații și alte instrumente) au dus la apariția soluțiilor de învățare în pastile mici, ce pot fi parcurse oriunde și pot dura câteva minute, timp în care urmăreșți un video, răspunzi la o întrebare sau participi la un concurs”.
De asemenea, cursurile online sunt accesate tot mai des în platformele sociale de învățare. Învățământul deschis se redefinește și el, „deschis” extinzându-și semnificația de la „gratuit” la zona de conținut: modificarea, adăugarea, redistribuirea acestuia. În plus, elemente de învățare continuă se regăsesc și în conținutul de marketing online al marilor companii.
Certificările alternative pentru competențe specifice sunt în creștere și le întâlnim în forme variate atât în interiorul organizațiilor, cât și la companiile specializate. Și în această zonă, este luat în considerare ritmul propriu de învățare – programele sunt flexibile, modulare, pot fi începute și finalizate în intervale de timp proprii, explică Dana Bursuc.
„Colectiv, creăm un ocean de date ce poate fi accesat, însă fără ghidaj și instrumente care să te ajute să navighezi eficient prin această multitudine de surse, forme de livrare, tipuri de conținut, este dificil să-ți păstrezi concentrarea. Poți deveni ușor confuz și poți obosi, scanând atâtea opțiuni. În contextul actual, consultantul este o resursă din ce în ce mai valoroasă și trebuie contractat nu doar pentru un curs, ci pentru programe continue de formare. Acesta este un designer al experiențelor de învățare relevante și necesare atingerii obiectivelor oamenilor. Este filtrul critic – în această explozie de informații, instrumente, surse, metode”, adaugă consultantul Ascendis.
ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ ESTE O RESURSĂ INEPUIZABILĂ
Învățarea continuă este o resursă cheie în atingerea indicatorilor de performanță profesională. Iar în contexte din ce în ce mai dinamice, suntem provocați constant la actualizări, schimbare de instrumente, de modalități de gândire, la dezvăț și învățare continuă, susține Dana Bursuc: „Învățăm formal și informal, din experiențe, din interacțiuni, din căutări – proprii sau facilitate. De-a lungul vieții, învățarea se întâmplă în mii de moduri, iar succesul începe cu recunoașterea acestui lucru și continuă cu identificarea oportunităților relevante și cu integrarea cât mai firească în viața fiecăruia. Experiențele de învățare și conținutul accesat evoluează și se dezvoltă împreună cu persoana care învață. Companiile de succes construiesc platforme (nu doar tehnologice) ce permit conectarea prin multiple canale – formale, informale, online – offline, individual – în grup, plătite – bonus, în interiorul – în afara organizației etc. Interesul pentru dezvoltarea unor astfel de resurse este în creștere”.
CE TREBUIE SĂ SE ÎNTÂMPLE PENTRU CA ÎNVĂȚAREA CONTINUĂ SĂ DEVINĂ PARTE DIN MENTALITATEA NOASTRĂ, CA POPOR, SĂ DEVINĂ PARTE DIN ÎMBĂTRÂNIREA ACTIVĂ?
O analiză critică a mediului în care trăim ar fi un prim pas, crede Dana Bursuc. Corect făcut, acest pas pune în evidență necesitatea unui proces continuu de învățare pentru o adaptare mai bună și performanță crescută. Ce trebuie făcut ulterior? „O schimbare de mentalitate, conștientizarea sau crearea nevoii de a aloca timp acestui proces, de responsabilizare, de integrare în cultura organizațională, în setul personal de principii, de abordare integrată, de acțiuni continue vs sporadice, de investiție în resursele necesare (parteneriate, tehnologie, instrumente etc), de planificare, de personalizare și multe altele. Este un proiect complex, ce aduce beneficii pe măsura resurselor investite – atât la nivel personal, cât și la nivel de organizație. Când conștientizăm valoarea și înțelegem necesitatea acestui efort continuu, spre deosebire de rezistența inerentă la schimbare, avem o șansă. Când vom face constant pași în această direcție, probabil că sondajele vor arăta diferit”, precizează Dana Bursuc. Dar dacă rămânem prinși în capcana urgențelor, a sarcinilor care „ard”, a lipsei de timp, a gândirii pe termen scurt, vom continua să facem lucrurile așa cum știm, cum le-am mai făcut, iar rezultatele vor fi din același registru. Cursul anual sau bianual la care ne trimite compania e util, dar nu e suficient pentru a schimba o mentalitate sau un comportament, avertizează consultantul Ascendis.
SEMNE BUNE CARTEA ARE
Un studiu publicat de Picodi.com în luna aprilie, realizat pe un eșantion de 7.800 de persoane din 41 de țări, plasează România pe locul al cincilea în rândul interesului pentru lectură: 78% dintre intervievații din țara noastră au precizat că au achiziționat cel puțin o carte în ultimul an. Suntem depășiți doar de Thailanda, Spania, Rusia și Turcia, iar pe ultimele locuri s-au clasat locuitorii Germaniei, Finlandei și cei din Singapore. Marea majoritate a românilor cumpără cărți din când în când – nu mai mult de câteva ori pe an. O dată pe lună achiziționează cărți 27% dintre participanții la studiu, iar 13% – cel puțin o dată pe săptămână. Cea mai mare parte a românilor alege literatura fictivă (55%). De o mare popularitate se bucură, de asemenea, cea științifică (28%) și cea non-fictivă (27%). Potrivit datelor furnizate de Picodi.com, nu stăm rău nici la categoria educație, având în vedere că 55% din români aleg cărți din acest domeniu, față de Ucraina (36%) sau Ungaria (24%). Portugalia stă cel mai bine la acest capitol – 74%. În ceea ce privește dezvoltarea profesională și personală, însă, suntem pe la coada clasamentului: doar 13% din românii sondați ar alege această categorie, în comparație cu Ucraina – 86%. La acest capitol, cel mai rău din regiune stă Ungaria, unde doar 4% dintre cei intervievați se orientează spre acest gen de literatură. Dar, având în vedere multitudinea de resurse online, este foarte posibil ca oamenii să-și procure informațiile necesare de pe Internet (cum ar fi platformele de e-learning și traininguri). Prin urmare, interesul mare pentru achiziția de cărți este o dovadă că românilor le place să citească la orice vârstă, lectura fiind o modalitate de educare, informare și relaxare, ceea ce este încurajator în contextul îmbătrânirii active.
Articol preluat din numărul 261 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.