Punctul de cotitură. Experiențele care ne redefinesc și ne reinventează viața (I)

Se vorbește tot mai mult despre experiențe care ne ajută să ne redefinim, redescoperim, reinventăm. Am pornit de la o tendință în creștere acum, cea a descoperirii de sine, prin workshopuri de dezvoltare personală, meditații, călătorii inițiatice, experiențe temerare care ne schimbă aproape complet setul de valori și, implicit, viața.
Liderii, managerii, antreprenorii sunt mereu în căutare de formule prin care să se reinventeze, să își recalibreze energiile, motivația, să își redescopere sensul, misiunea, vocația. Am invitat câțiva specialiști din diverse domenii să descrie mai bine nevoia oamenilor de a se repoziționa major într-un anume moment al evoluției profesionale și personale.

Astfel, Aliz Kozsa – Business Mentor & Business Strategist Inward Business Mentorship, Dragoș Iliescu – psiholog, Universitatea București, fondatorul platformei de testare independentă BRIO.ro, Simona Gherasim – Coach Acreditat PCC (Professional Certified Coach) de către International Coach Federation (ICF), Georgeta Dendrino – Managing Director Interact, Eugen Dumbravă – psiholog, Managing Partner HabaR Consulting, Mihaela Sofrone – sociolog Universitatea București, Anne Pleșuvescu – medic, coach și trainer Inner Chords vorbesc din experiența lucrului lor cu oamenii, ca urmare a acompanierii diverșilor lideri în procesele lor de consiliere și coaching, din cazuistica și studiile cu care au intrat în contact, din experiența personală.
Până la urmă, această redefinire este una dintre etapele „călătoriei de conducător” – fie el lider, manager sau antreprenor.

Cea mai importantă cunoaștere este cea de sine

Dacă până acum ne-am obișnuit să asociem experiențele profund transformatoare cu maturitatea decadelor 40 sau 50, generația milennialilor coboară pragul acestei vârste undeva în jurul decadei 30 sau chiar sub 30 de ani, ceea ce ne arată că oamenii sunt în căutarea vocației încă din tinerețe și nu se mai mulțumesc să facă încercări repetate prin multinaționale, nu se mai epuizează lucrând pentru manageri incompetenți și abuzivi, nu mai ajung în prag de „burnout” ca să spună „stop” și să caute sensul vieții. Ei au această conștiință de sine foarte puternic dezvoltată, probabil și datorită faptului că nu au crescut în condiționările sociale, politice și economice ale comunismului, așa cum s-a întâmplat cu părinții lor din generația X. Milennialii au crescut într-un spirit liber, deschis, cu părinți educați în cultura parentingului responsabil, în respectul pentru tot ceea ce înseamnă pasiune, explorare, cunoaștere de sine, experimentarea propriilor limite. Un semn clar că acești tineri nu vor să piardă prea mult timp până să își descopere misiunea personală este creșterea uriașă a procentului de freelanceri, în comparație cu cei care aleg să fie angajați „la stăpân”. Freelancingul are legătură directă cu acest fenomen de căutare și definire a sinelui fiindcă de la an la an numărul acestor tineri se dublează, la nivel mondial. Deja se vorbește în lume despre „dream management”, care presupune home office sau lucrul de la distanță (remote).

Pentru a-și redefini succesul, liderii încep să simtă nevoia de a se redefini prin valoare. Adică ceea ce rămâne după ce succesul dispare. Și atunci se întorc către ei înșiși pentru a se regăsi. E ca un abis în care pătrund, se confruntă cu fricile și emoțiile lor, cu demonii personali, apoi se reîntorc cu un sentiment mai puternic al identității de sine și cu o percepție mai corectă asupra vieții. Unii aleg workshopuri de dezvoltare personală și bootcampuri sau retreaturi, alții, călătorii inițiatice ori expediții sau competiții sportive extreme, sau pur și simplu își îngăduie un an sabatic în care se reconectează cu natura și oamenii dragi. Coaching, mentorat, psihoterapie, recluziune, tăcere asumată, maratoane și ultramaratoane, anduranță în condiții extreme, accesarea unor stări de conștiință extinsă – fiecare lider alege ceea ce i se potrivește mai bine sau le combină într-o formulă personală.

„Viața necercetată nu merită trăită” – de la Nietzsche citire

Aliz Kosza (foto), Business Mentor & Business Strategist la Inward Business Mentorship, susține că „până la a vorbi despre redefinire, e nevoie să ajungem la cauzele care duc la crizele existențiale – pentru că acestea sunt puncte de cotitură! – la care se ajunge, statistic, după vârsta de 40 de ani, iar în zilele noastre mult mai devreme.” Aliz Kosza invocă acel concept japonez, numit IKIGAI, care înseamnă „sensul vieții”.

„Fără acest sens, departe de «centru», rezultă un dezechilibru, manifestat și prin lipsa alegerilor vocaționale sau în absența pasiunii și potrivirii față de profesie; în schimb, este foarte puternic conturată aspirația după statut social și bani, afirmare, funcție, glorie. Așadar, principala cauză este faptul că oamenii nu sunt liderii propriilor vieți. De ce? Pentru că se lasă conduși de alții și încearcă în permanenență să copieze pe cineva sau să corespundă așteptărilor cuiva. Trăiesc în exterior, nu în interior. De exemplu: toți managerii «macho» îl urmăresc pe Branson, îl idolatrizează, doar că ei NU sunt și nici NU pot deveni Branson-i, pentru că ei au propria lor cale, pentru că fiecare e unic și autentic. Alții îl slăvesc pe Steve Jobs, dar nu văd partea tristă a sfârșitului său, grăbit de gloria și faima după care a alergat toată viața.

Oamenii trăiesc în realitatea pe care ei singuri și-au construit-o, în mod eronat, ghidându-se după alții, ignorând constant vocea interioară, intuiția, sufletul. Astfel, iau decizii greșite, mai degrabă raționale, și devin nefericiți, nemulțumiți, neîmpliniți. Intră în blocaj, regretându-și deciziile majore pe care le-au luat în momente importante ale vieții,” explică Aliz Kosza. (Va urma)

Articol preluat din numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.