7 din 10 români consideră benefică utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în școli | STUDIU

Digitalizarea educației din România este privită cu un optimism tot mai mare. Conform unui nou studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute, 72% dintre români cred că utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în școli ar fi benefică, iar 70% susțin obligativitatea platformelor digitale pentru teme și evaluări.

„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Misiunea Edge Institute este să sprijine această schimbare cu identificarea unor soluții clare și aplicabile, pentru ca educația și tehnologia să devină resurse reale de competitivitate. Investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european”, a declarat Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.

Nivelul actual de digitalizare

Percepția românilor asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă: 70% o consideră un lucru bun în 2025, în creștere față de 63% în 2024. Românii consideră că țara se află la un nivel mediu de digitalizare, cu un scor de 3,6 din 5, în ușoară creștere față de 2024.

Calitatea internetului și digitalizarea firmelor private sunt pilonii cei mai bine evaluați (4/5 și respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituțiilor statului și nivelul general al cunoștințelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5). Analiza pe segmente arată că tinerii din Generația Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generațiile mature; după gradul de urbanizare, orașele peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub medie, cu 3,3/5.

Competențe digitale

Românii își evaluează cunoștințele digitale la un nivel de 3,6/5. În top se află elevii (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), iar părinții sunt cei care au cel mai scăzut nivel (3,4/5).

Smartphone-ul domină peisajul tehnologic – prezent în 9 din 10 gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la dispozitive digitale, în special la telefoane și tablete.

Școala de azi

Școala românească primește o notă medie de 6,7/10 din partea respondenților. Doar 14% dintre români acordă note de 9–10, iar 12% oferă scoruri sub 5.

Caracteristicile actuale:

• Accent pe memorare și pregătirea pentru examene.
• Profesori suprasolicitați.
• Lipsa resurselor digitale pentru monitorizarea progresului elevilor.

Școala viitorului

Privind spre 2030, românii se așteaptă la o transformare radicală a școlii:

• Flexibilitate și adaptarea conținutului la nevoile fiecărui elev.
• Materiale digitale care înlocuiesc manualele tipărite.
• Realitate augmentată și platforme online pentru teme și evaluări.
• Reducerea birocrației profesorilor și mai mult accent pe muncă în echipă.

61% dintre respondenți cred că educația viitorului va fi mai degrabă digitalizată decât clasică.

Bariere și riscuri percepute

Digitalizarea nu vine fără provocări. Printre principalele obstacole identificate se numără:

• dependența de dispozitive (35%),
• distragerea elevilor (33%),
• lipsa dotărilor școlare (33%),
• reducerea interacțiunii directe (32%),
• costurile suplimentare pentru părinți (28%).

Un aspect major rămâne siguranța copiilor în mediul online – cyberbullying și protecția datelor personale.

Cine ar trebui să conducă schimbarea?

Aproape jumătate dintre români (48%) cred că Ministerul Educației ar trebui să preia inițiativa digitalizării. Inspectoratele școlare (38%) și școlile în sine (34%) sunt văzute ca actori secundari importanți.

Inteligența artificială

Respondenții privesc cu deschidere utilizarea inteligenței artificiale în educație. Avantaje:

• alternative mai ieftine la meditații (43%),
• feedback automatizat prin platforme (43%),
• aplicații de învățare gamificată (42%).

Temeri: pierderea contactului uman și presiunea psihologică asupra elevilor. Interesant este că majoritatea românilor nu cred că profesorii ar putea fi înlocuiți de AI.

Studiul „Digitalizarea sistemului de educație în România” a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute în august 2025, pe un eșantion de 1.500 de respondenți cu vârste între 18 și 60 de ani. Datele au fost colectate online și au fost comparate cu rezultatele ediției anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeași populație-țintă.

CITEȘTE ȘI: România se mișcă: Primul milion de euro pentru eliminarea barierelor în calea mobilității sociale

Foto: ID 134206636 ©Monkey Business Images | Dreamstime.com