Cum vor afecta noile reglementări fiscale veniturile persoanelor fizice | ANALIZĂ
România se află într-un moment de schimbare semnificativă a fiscalității pentru persoanele fizice. Cel de-al doilea pachet de modificări fiscale, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, propune ajustări care afectează veniturile din investiții și bunurile de valoare mare, iar impactul asupra contribuabililor poate fi considerabil. Analiza realizată de Bogdan Cârpăveche, Director PwC România, oferă o perspectivă clară asupra implicațiilor acestor reglementări.
Revenirea la cota de 16%
Prevederile propuse marchează o tendință de revenire la impozitarea de 16%, înlocuiește cota de 10% aplicată din 2018. Pentru moment, această majorare vizează veniturile din investiții (exclude dobânzile, pentru care rămâne cota de 10%) și câștigurile rezultate din transferul de monedă virtuală.
Revenirea la cota de 16% pentru dividende, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, instrumente financiare derivate și monedă virtuală va crește sarcina fiscală pentru investitori. În plus, majorarea impozitului pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, împreună cu ajustarea bazei impozabile, va extinde semnificativ numărul contribuabililor vizați.
“În acest context, este esențial ca persoanele fizice să-și reevalueze structura investițiilor și portofoliul de active pentru a anticipa și gestiona eficient impactul fiscal al noilor reglementări”, menționează specialistul PwC.
Implicații pentru investitori
Cota de 16% se va aplica veniturilor din dividende distribuite persoanelor fizice din ianuarie 2026, precum și câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, instrumente financiare derivate sau transferul aurului de investiții realizate din anul 2026. Aceasta se aplică indiferent dacă veniturile provin din România sau din străinătate (în cazul persoanelor fizice rezidente), generând o sarcină fiscală suplimentară.
În ceea ce privește câștigurile realizate prin intermediari rezidenți, acestea vor fi impozitate mai ușor în funcție de perioada de deținere:
- de la 1% la 3% pentru titlurile de valoare/instrumentele financiare derivate înstrăinate după mai mult de 365 de zile;
- de la 3% la 6% pentru transferuri efectuate în mai puțin de 365 de zile.
Chiar dacă aceste cote rămân mai mici decât impozitul de 16% aplicat altor tipuri de transferuri, pierderile nu pot fi recuperate, astfel că impactul trebuie evaluat individual, în funcție de structura portofoliului.
Moneda virtuală și alte surse de venit
Câștigurile din transferul de monedă virtuală vor intra, din 2026, sub incidența cotei de 16%, chiar dacă nu sunt considerate venituri din investiții. Spre deosebire de acestea, pierderile din moneda virtuală nu pot fi compensate din câștiguri de aceeași natură sau din alte investiții financiare.
Comparativ la nivel regional
Cota de 16% a României pentru câștigurile de capital și dividende se situează:
- sub Polonia (19%), Estonia (22%) sau Letonia (25,5%);
- peste Ungaria și Lituania (15%) sau Bulgaria (5% pentru dividende și 10% pentru câștiguri de capital).
Totodată, rămâne mai mică decât Austria (27,5%) și Elveția (35%), două dintre destinațiile preferate ale rezidenților români pentru plasarea investițiilor internaționale.
Impozitul special pe bunuri de valoare mare
Din 2026, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare va crește semnificativ:
- Clădirile rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2,5 milioane lei;
- Autoturismele cu valoare de achiziție peste 375.000 lei.
Majorarea cotei de la 0,3% la 0,9% și ajustarea bazei impozabile pentru clădiri vor face ca mai multe persoane să fie obligate să declare și să plătească anual impozitul special până la finalul lunii septembrie.
Foto: ID 44914701 ©Potongsaga | Dreamstime.com