Plăți digitale în UE: Preocupări legate de intervențiile de preț pe piața cardurilor
Abordarea Uniunii Europene pe tema plăților digitale a contribuit la creșterea siguranței, vitezei și accesibilității acestora pentru utilizatori. Cu toate acestea, un nou raport al Curții Europene de Conturi (ECA) scoate în evidență două aspecte problematice legate de intervențiile de preț și partajarea datelor conturilor.
În primul rând, nu există nicio prevedere care să oblige Comisia Europeană să revizuiască periodic intervențiile de preț din UE, în special pentru comisioanele aferente cardurilor. În al doilea rând, partajarea gratuită a datelor conturilor ar putea descuraja furnizarea de servicii bancare deschise de înaltă calitate în UE, se arată într-un comunicat al ECA.
Valoarea plăților digitale pentru vânzările de retail în UE s-a dublat între 2017 și 2023 și a depășit un 1 trilion de euro în 2023. Cum plățile digitale sunt esențiale pentru funcționarea pieței interne a UE, în special în tranzacțiile transfrontaliere, Uniunea are responsabilitatea de a asigura eficiența și eficacitatea acestora. În cazul comisioanelor aferente cardurilor, auditorii estimează că, la nivelul UE, consumatorii au plătit între 5 și 6 miliarde de euro în 2023.
Intervențiile de preț ale UE urmăresc reducerea efectelor nocive ale concurenței neloiale sau atingerea unor obiective politice, teoretic în favoarea consumatorilor. Printre aceste intervenții se numără plafonarea comisioanelor de interchange pentru plățile cu cardul, interzicerea suprataxelor la plățile cu cardul, plățile SEPA gratuite și paritatea prețurilor între plățile în euro transfrontaliere.
„Am constatat că actele legislative de bază privind plățile digitale nu stipulează criterii clare pentru evaluarea justificării intervențiilor de preț sau a duratei lor. De asemenea, nu există cerințe pentru revizuiri periodice”, a declarat Ildikó Gáll-Pelcz, membrul ECA responsabil de audit.
Auditorii subliniază că intervențiile de preț concepute slab pot duce la ineficiențe pentru furnizorii de servicii de plată, pot distorsiona oferta și cererea de pe piață și, în cel mai rău caz, pot afecta negativ consumatorii și comercianții.
Raportul evidențiază două probleme majore ale cadrului de banking deschis al UE: obligația de a oferi furnizorilor terți acces gratuit la datele utilizatorilor de plăți, care poate descuraja furnizorii de date să ofere servicii de calitate, și lipsa unor interfețe standardizate de programare (API), care împiedică utilizarea datelor de către furnizorii terți, potrivit sursei citate. În plus, bankingul deschis a fost implementat și monitorizat până acum doar la nivel național, ceea ce face imposibilă obținerea unor date consolidate și fiabile la nivelul UE.
Foto: ID 70896654 © Shao-chun Wang | Dreamstime.com