“Ne vom reveni împreună sau vom pierde separat“

 

Declarația îi aparține europarlamentatului Dacian Cioloș și a fost făcută în deschiderea sesiunii plenare din mai a Parlamentului European, în care s-a dezbătut viitorul buget european și s-a stabilit planul de redresare economică în urma crizei coronavirus.

”Robert Schuman spunea, acum 70 de ani, că Europa se construiește etapă cu etapă prin solidaritate în fapt, nu doar cu declarații. Odată cu criza sanitară cauzată de pandemia COVID-19 intrăm într-o criză economică majoră. Experiența ultimilor 70 de ani ne arată că Europa a avansat mai ales când a fost nevoită să găsească soluții în fața criticilor, cărora a trebuit să le facă față. După această criză nu va fi suficient să redresăm economia. În multe locuri, va fi nevoie de o transformare profundă a modului în care ne raportăm la resurse, dar și la tehnologie. N-o să ne putem întoarce la economia secolului al XX-lea, ci, dimpotrivă, va trebui să construim relansarea pe temelie nouă”, și-a început discursul Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, cel de al treilea grup politic ca mărime și putere din actualul Parlament European. Atenția față de mediu, digitalizarea, sectoarele strategice precum cel sanitar vor fi nucleul reconstrucției și transformării economice de care avem nevoie, a mai spus el, continuând: ”Avem datoria să propunem un plan de redresare față de milioanele de oameni care și-au pierdut sau își pierd locurile de muncă, pentru sutele de mii de companii aflate în dificultate, pentru antreprenori, pentru sistemele noastre de sănătate supraîncărcate, pentru sectoarele lovite de criză. (…) Europa nu va fi construită cu populisme și extremisme, ci cu resurse reale, investite sub protecția valorilor, a statului de drept și a unei justiții funcționale. Ne vom reveni împreună, sau vom pierde separat. Aceasta este alegerea pe care trebuie s-o facem și care, sper, are un singur răspuns. Pentru mine răspunsul este ÎMPREUNĂ”.

Zilele trecute, Dacian Cioloș a acordat un interviu Revistei CARIERE, în care, cu amabilitate, a răspuns unor întrebări legate de reconstrucția economică și socială a României post Covid, despre sprijinul pe care Uniunea Europenă îl va acorda țării noastre, despre oportunități și solidaritate, dar și despre un subiect îndelung dezbătut în ultima perioadă, introducerea modelului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, un sistem care a funcționat bine în Germania în timpul crizei din 2008 și care, crede el, poate ajuta România, dar și celelalte state membre, să ”treacă cu bine” peste actuala criză.

Finanțare istorică pentru România

Această criză economică și de sănătate schimbă radical situația Uniunii Europene, iar amploarea ei necesită un răspuns rapid și hotărât. Nu avem alternativă, spune categoric Cioloș, ori găsim soluția pentru a investi masiv în economiile statelor membre, ori acceptăm că vom fi loviți și mai puternic. Uniunea Europeană trebuie să rămână unită, pentru că deciziile care se iau acum la Bruxelles, atenționează el, vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani. ”Creăm datorii pentru generațiile următoare, de aceea pachetul de măsuri ar trebui să se axeze pe viitor, nu să rămână cantonat în ideile trecutului. Agenda ecologică și digitală ar trebui să fie temelia unei Uniuni Europene reziliente și puternice, în care solidaritatea este un cuvânt cheie”, susține Dacian Cioloș.

În acest context, Planul de relansare economică al Comisiei Europene reprezintă pentru România o șansă istorică de dezvoltare în următorii ani, căci discutăm despre aproximativ 33 de miliarde de euro care revin țării noastre conform acestui plan, sumă la care se adaugă alte circa 40 miliarde euro, fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027: ”Am des discuții și cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, și cu alți comisari, pentru că reprezint grupul Renew care face parte din majoritatea parlamentară care susține Comisia. Și cred că prezența mea în aceste discuții a ajutat și România. Ne putem uita la bugetul și finanțarea istorică pe care o va putea obține România în următorii 7 ani, adică aproape 70 de miliarde de euro din fonduri europene date direct sau prin granturi și împrumuturi. Vom fi între primele șapte țări din UE ca sume primite, iar acest lucru este excepțional și nu avem voie să ratăm această șansă. În sfârșit, ne putem dezvolta accelerat. Dar pentru asta trebuie să avem capacitate bună de absorbție și un guvern cu viziune care să știe deja care sunt sectoarele strategice pe care trebuie să le dezvoltăm. Așadar, primul pas e făcut, la nivel politic european am obținut maximul, însă urmează ceilalți pași care țin de viziune și implementare, de atragerea acestor fonduri rapid și pe proiecte din care să beneficieze firmele autohtone și cetățenii”.

De aceea, afirmă Cioloș, politicienii trebuie să uite de promisiunile populiste și afacerile făcute pentru interesul propriu și să acționeze pentru binele cetățenilor români! Dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize, consideră el.

Predictibilitate, flexibilitate pe piața muncii, digitalizare

Crearea predictibilității, flexibilizarea forței de muncă și transformarea României într-o mare școală prin dobândirea de competențe pentru viitor. Aceștia sunt primii trei mari pași pe care România trebuie să îi facă pentru ușurarea misiunii de restart economic și pentru a atenua efectele crizei economico-financiare generate de criza sanitară. Propunerile fac parte din planul de relansare economică post-criză COVID-19 propus de europarlamentarul și liderul PLUS, Dacian Cioloș Guvernului Orban, propuneri confirmate și de Comisia Europeană.

Din punctul lui de vedere, relansarea nu trebuie făcută cu norme rigide, ci pe bază de încredere, solidaritate și colaborare cu antreprenorii. Cu respectarea de reguli, dar cu reguli făcute plecând de la experiența și creativitatea acestor oameni, care au avut de suferit, dar care sunt primii ce pot reporni țara.

”Economia are mecanisme care uneori funcționează bine când nu te aștepți și asta în special datorită creativității și inventivității antreprenorilor. Nu spun că Guvernul nu este responsabil, el trebuie să creeze un cadru predictibil, să ajute acolo unde firmele au cea mai mare nevoie și să vină cu norme clare tocmai pentru ca antreprenorii să știe exact în ce cadru pot funcționa. Va fi o perioadă, scurtă cred eu, de incertitudine, dar cu ajutorul consistent care vine de la Uniunea Europeană lucrurile pot merge rapid într-o direcție bună. Presiunea este însă pe angajatori și cunosc antreprenori care înainte de criză nu se mai implicau foarte mult în propria afacere – spuneau că merge de la sine, iar azi au repreluat leadershipul firmelor pentru a trece cu bine prin aceasta criză. Și faptul că fac asta va salva multe locuri de muncă și e posibil chiar ca acești manageri să vadă deja noi oportunități care vor crește aceste firme. Eu am încredere în acești oameni și cred că își pot salva afacerile și că vor avea grija de angajații lor în această situație încă tulbure”, a precizat europarlamentarul.

Soluție germană pentru ușurarea misiunii de restart în economia românească

Încă de la declanșarea pandemiei și impunerea măsurilor de distanțare socială, tot mai mulți antreprenori au propus introducerea sistemului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, un model german care a funcționat foarte bine în precedenta criză din 2008. Dacian Cioloș susține comunitatea oamenilor de afaceri pe acest subiect, ba, mai mult, crede că, implementat la nivel european, ar ajuta țările să treacă mai ușor peste actuala criză. Chiar Comisia Europeană a recomandat statelor membre această schemă de lucru pentru a ajuta angajații să-și păstreze locurile de muncă și angajatorii să evite concedierile.

Având în vedere starea economiei autohtone, ar putea funcționa în România?, l-am întrebat pe Dacian Ciloș și dacă da, care ar fi strategia ce i-ar oferi funcționalitate?

”Cu siguranță ar putea funcționa dacă s-ar dori. Implementarea unei astfel de scheme de flexibilizare a forței de muncă reprezintă, în viziunea noastră o măsură urgentă atât pentru angajații firmelor afectate economic de pandemia de COVID-19, cât și pentru angajatori. Majoritatea organizațiilor de afaceri reprezentative din România cer Guvernului această măsură. Inclusiv Comisia Europeană, în lista de măsuri de reformă recomandate pentru statul român, a subliniat importanța unei astfel de măsuri pentru relansarea economică”, a explicat el.

Pentru ca această schemă de flexibilizare să se aplice însă, a mai spus europarlamentarul, este nevoie de modificarea prin OUG a Codului Muncii cu introducerea acestei măsuri pe timp de dificultate, precum și integrarea legii telemuncii în Cod, clarificând astfel cadrul legal de muncă de la distanță/la domiciliu/prin tehnologie online etc. Această măsură vine la pachet cu o altă reformă pe care trebuia deja să o avem implementată, a mai precizat Cioloș, digitalizarea, respectiv promovarea competențelor digitale, prin care putem ajunge să salvăm mulți oameni din șomaj.

”O măsură menită să sprijine atât sectorul privat, cât și cel public nu poate avea decât avantaje pentru economia noastră, în condițiile în care firmele nu își vor putea reveni de pe o zi pe alta și au nevoie de instrumente flexibile pentru a-și putea relua activitatea. Poate cel mai important avantaj este că ajungem să vorbim în sfârșit despre promovarea competențelor esențiale, cum ar fi cele digitale, în piața de muncă. Vorbim de o reformă mai mult decât necesară, cu atât mai mult în actualul context. Este însă o decizie a Guvernului, noi putem doar să venim cu niște soluții și să le propunem mai departe”, a explicat el.

Potrivit unor date oficiale, Germania a reușit să salveze, în criza financiară din 2008, peste un milion de locuri de muncă aplicând această măsură.

Kurzarbeit este un model pe care îl aplică și acum cu succes economia Germaniei, ca soluţie de depăşire a actualei crize. Munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat şi salariaţi, cu avantaje pentru toate părţile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii.

 

Articolul face parte din Ediția nr. 266, mai-iunie, a Revistei CARIERE.

Sursa foto: Facebook