„Dacă se întâmplă să cad, mă ridic. Dar nu renunț”
Cum a trăit „viața” în care ocupa statutul de angajat
Oana a fost auditor financiar. A lucrat într-o companie cunoscută, avea un job în plină ascensiune. Nu era un post pe care-l detesta, din contră. „Nu așteptam cu nerăbdare finalul programului. Îmi plăceau enorm postul și oportunitățile care au venit odată cu el. Auditam firme din domenii diverse și astfel am avut ocazia să cunosc anumite domenii, oameni… Îmi plăcea ideea că de la an la an creșteai în ierarhie, promovările în acest sector erau anuale. Munca ta chiar se vedea, iar anul următor erai sigur de o poziție mai mare, evident, dacă te implicai în ceea ce făceai. Eu ceream permanent taskuri noi ca să pot învăța și să mă dezvolt continuu. Începusem să am și persoane în subordine cărora să le împărtășesc din ceea ce știam eu. A fost cu adevărat o parte importantă și interesantă a vieții mele”, povestește cu ardoare Oana despre cum a trăit ea viața de angajat.
Însă totul a luat o întorsătură totală când a născut primul copil, iar atunci toate prioritățile ei s-au reconfigurat. Și-a dat seama că libertatea este foarte prețioasă și credea că acest lucru l-ar putea obține dacă ar avea propriul business. După ce „s-a jucat” cu florile, și-a dat seama că, dacă vrea să trăiască din asta, trebuie să transforme acest hobby în afacere.
Cum și-a descoperit pasiunea pentru flori
Sunt unii oameni care și-au dorit dintotdeauna să devină antreprenori și ani de zile s-au gândit la acea „idee de geniu” care le-ar fi permis să-și împlinească marele vis. În cele mai multe cazuri, nu a fost găsită. Povestea Oanei e diferită. Ea nu a avut ca țel să devină om de afaceri. O întâmplare a făcut să fie nevoită să-și folosească partea creativă, despre care nu știa că e atât de bine dezvoltată.
A intrat în poveste dintr-o joacă. O lumânare de botez pe care trebuia să o cumpere în calitate de nașă a fost, practic, motorul acestei afaceri. „Trebuia să cumpăr o lumânare pentru botezul finuței mele. Acest lucru s-a petrecut în luna februarie. Tocmai văzusem la colț de stradă că au apărut ghiocei și mi-a intrat rapid în cap ideea că vreau ca lumânarea să fie făcută cu acest tip de flori”, își amintește Oana. A vrut să comande la florării, dar a primit nu-uri pe bandă rulantă. I se spunea că nu se poate face o lumânare cu acest tip de flori, că o să se strice rapid, că e urâtă și că mai bine se orientează la clasicii trandafiri care nu dau niciodată greș. „Cum zona de confort nu m-a atras niciodată, mi-am spus: pot să o fac eu. Cât de urâtă poate să fie?! Am făcut un pic de research, ca să văd de unde îmi pot achiziționa materialele, și m-am apucat de treabă”.
Nu alerga după bani!
Lumânarea de botez nu a rămas în anonimat, fiind apreciată de către toți invitații care au rămas surprinși când au aflat că ea este autoarea ei. Așa a reușit Oana să facă rost de primii clienți. „Am început să mă simt apreciată și mi-am dat seama că pot face mult mai multe în această direcție. Că hobby-ul ușor-ușor se transformă în afacere. Și-a luat inima în dinți și a decis să pornească pe acest drum. „Practic, când am luat decizia de a părăsi corporația aveam deja un mic cerc de clienți. Nu m-am aruncat chiar în gol, dar nu puteam încă să supraviețuiesc din banii astfel obținuți”, mai spune Oana.
Într-o săptămână putea să câștige o sumă bună, dar în alta era posibil să nu aibă clienți, deci nici venituri. A durat doi ani până când Olla a ajuns la stabilitatea mult-dorită. „Trebuie să ai răbdare și să nu privești banii ca pe un scop. Banii sunt o consecință a lucrurilor pe care le faci. E greșit să te gândești că faci asta ca să obții nu știu ce sumă. E un business și e OK să te gândești că trebuie să producă și bani, dar nu să alergi după ei. Dacă faci totul cu pasiune și cu dăruire, banii o să apară sigur ca o consecință a activităților pe care le-ai desfășurat.”
De când se ocupă de atelierul floral, Oanei i s-a părut cel mai greu faptul că ea trebuia să le facă pe toate. Până să-și permită o echipă, ea se ocupa și de achiziționare, și de execuție, și de livrare. Tot ea prelua comenzi, făcea contracte pentru vânzările încheiate și, când avea timp, se ocupa și de promovare. Și de vânzările și relațiile cu clienții, și de postările pe rețele de socializare, toate erau în responsabilitatea ei. Livrarea și aprovizionarea îi lua cel mai mult timp, dar acum are oameni care se ocupă de aceste activități.
Articolul poate fi citit integral în numărul din septembrie al revistei Cariere.