1.500 de firme băgate în faliment de întârzierile la plata facturilor

Companiile cu restanţe mari la încasări au devenit, la rândul lor, rău-platnice, cu întârzieri care au depăşit chiar şi opt ani, întârzierile la plată propagându-se exponenţial în sistem. Creşterea datoriilor la bugetul de stat din decembrie 2015 până în iunie 2016 se datorează unui număr de 84 000 de companii, care au înregistrat datorii noi în 2016, în valoare de 63 de miliarde de lei. Dintre acestea, 30% sunt inactive iar valoarea în lei a datoriilor în iunie 2016 a fost de 43 de miliarde de lei.

„Media circuitului de bani cash a fost de 577 de zile în cazul companiilor declarate falimentare în 2016. Dacă acest lucru s-ar produce în sistemul bancar, debitorii ar fi executaţi imediat. Paradoxal, business-ul din România acceptă întârzierile cu un fel de resemnare. Companiile simt din ce în ce mai mult nevoia de a avea la dispoziţie un instrument de încredere pentru a verifica care este comportamentul de plată al viitorilor parteneri sau clienţi, respectiv un raport de credit”, este de părere Aurimas Kacinskas, managing director Creditinfo.

Cele mai multe companii falimentare au ca obiect de activitate comerţul (26,9%), construcţiile şi afacerile imobiliare (9.19%), respectiv afacerile de producţie (6,30%). “În realitate, piaţa construcţiilor din România traversează momente foarte grele. Polarizarea extremă generată de lipsa de finanţare cronică a acestei pieţe a făcut că 5 % dintre firmele de construcţii (în special străine) să aibă peste 50 % din lucrările din piaţă. Lucrările sunt câştigate la preţuri foarte mici (în pierdere sau maxim break even estimat ) urmând că profitul efectiv să se obţină din neplata sau plata parţială a subcontractanţilor care nu au forţa să meargă direct în licitaţii. Aici este marea tragediei a pieţei construcţiilor: presiunea sistematică pe subcontractanţi până la închiderea lor”.

Bucureştiul este pe primul loc în privinţa numărului de companii inactive, având şi cel mai mare număr de companii înregistrate la Registrul Comerţului, urmat de judeţele Braşov şi Bihor. Cea mai importantă cauză a intrării în starea de inactivitate o reprezintă incapacitatea de plata, situaţie întâlnită în cazul a 76,6% dintre companiile analizate. Toate acestea au înregistrat pierderi nete.