Spiritul antreprenorial nu se sperie de criză
Finanţări de peste 100 de milioane de lei
Cu un buget de 21 de milioane de lei, programul pentru tinerii debutanţi în afaceri vine cu o serie de facilităţi menite să ajute tinerii întreprinzători: finanţare nerambursabilă de până la 10 000 de euro, garanţii de până la 80% din valoarea unui împrumut contractat, dar nu mai mult de 80 000 de euro, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru maximum patru salariaţi, precum şi scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microîntreprinderii.
Programul Start, al cărui buget pe 2012 se ridică la 10 milioane de lei, este un alt proiect destinat în mod special tinerilor antreprenori şi are ca principal obiectiv dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi facilitarea accesului la finanţare. Prin intermediul Start, microîntreprinderile cu o vechime mai mică de 2 ani pot beneficia de o alocaţie financiară nerambursabilă de maximum 70% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Programul Mihail Kogălniceanu, are un buget de 70 de milioane de lei, însă, spre deosebire de celelalte două proiecte menţionate anterior, nu este un ajutor de stat destinat doar debutanţilor în afaceri. Programul oferă fiecărui antreprenor posibilitatea de subvenţionare a maximum 70% din rata dobânzii şi garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului.
Programele sunt subfinanţate
Deşi acest gen de programe vine în ajutorul tinerilor, le facilitează accesul la finanţare şi îi încurajază să îşi dezvolte spiritul antreprenorial, ele ascund o serie de hibe. Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România şi, începând din acest an, preşedintele Jeune, patronatul tinerilor antreprenori din UE, este de părere că, pe lângă utilitatea pe care şi-o dovedesc, aceste programe duc lipsă de fondurile necesare pentru a ajuta o mai mare paletă de tineri afacerişti. Anul trecut au fost finanţate 807 afaceri prin programul tinerilor debutanţi în afaceri din 1 256 de aplicaţii, şi alte câteva sute de firme prin programul Start, dintr-un total de 3 809 SRL-D- uri înfiinţate până la 25 ianuarie 2012.
Cristian Frâncu, tânăr antreprenor şi CEO al Agenţiei de turism Klever Travel, afirmă că introducerea unor astfel de stimulente este una benefică, însă consideră că acel ajutor de 10 000 de euro este util doar unui antreprenor care doreşte să iniţieze o afacere în domeniul serviciilor, nu şi pentru cineva care vrea să dezvolte o afacere în producţie, unde sunt necesare investiţii masive.
Deşi se constată o îmbunătăţire în privinţa aplicării şi implementării proiectelor, problemele pe care Florin Jianu le-a identificat încă în cazul acestor programe sunt reprezentate de birocraţie şi o oarecare lipsă de informare.
Mediul economic nu este o problemă
În ultima vreme, mediul economic şi politic, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, a fost unul foarte turbulent, diferitele mesaje negativiste legate de criza datoriilor, de schimbările politice din România având darul de a inhiba spiritul antreprenorial şi iniţiativele privind deschiderea de noi businessuri. Florin Jianu este de părere că, în special în această perioadă, ar trebui să renunţăm să mai plecăm urechea la astfel de mesaje, pentru că deja criza a devenit un element familiar în viaţa de zi cu zi a tuturor, nu doar a antreprenorilor. Singurul lucru asupra căruia întreprinzătorii ar trebui să se concentreze este cum să faci afaceri şi cum să identifici noi oportunităţi de dezvoltare şi profit pentru afacerea ta, comentează Jianu.
„Atât timp cât eşti realist şi dedicat afacerii tale, ai toate şansele să reuşeşti. Nu munceşti pentru alţii, nu te temi de o evaluare a vreunui şef sau de o scădere de salariu, ci trebuie să te asiguri că vei rămâne în piaţă şi mâine, că vei putea creşte afacerea pe care ai început-o şi că, sacrificiile inevitabile pe care le faci, se vor dovedi în viitor utile“, este de părere Cristi Frâncu.
Altă metodă de finanţare: fondurile europene
O altă modalitate de a obţine bani pentru a începe sau a dezvolta o afacere o reprezintă depunerea unei cereri pentru obţinerea de finanţare prin programele derulate de Uniunea Europeană. Există însă două tipuri de finanţare prin fonduri europene. Cele care vin prin programele naţionale derulate în fiecare stat şi pot fi accesate din primul an de activitate al firmei şi cele care vin direct de la Uniunea Europeană, care însă sunt condiţionate de o durată de activitate de cel puţin un an.
O oportunitate pentru tinerii antreprenori ar fi depunerea unei cereri pentru obţinerea de fonduri europene prin intermediul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 3.1.2 -Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi – , în care se încadrează şi companiile nou înfiinţate. Prin acest program se pot accesa finanţări de până la 200 000 de euro.
În cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) există în continuare deschise anumite linii de finanţare care se adresează IMM-urilor. Prin intermediul Operaţiunii 1.1.1 din cadrul Axei Prioritare 1: „Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie“, IMM-urile pot contracta sprijin financiar în valoare de până la 1 065 000 de lei destinat investiţiilor: crearea unei noi unităţi de producţie; extinderea unei unităţi existente; diversificarea producţiei unui amplasament existent; modernizarea întreprinderii; achiziţionarea de software, brevete, licenţe, know-how sau soluţii tehnice nebrevetate; achiziţia de servicii de consultanţă şi instruire specializată strict pe de activităţile de investiţii specificate anterior.
Domeniul de intervenţie D1.3 – Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, din cadrul Axei Prioritare 1, vizează dezvoltarea şi inovarea bazei antreprenoriale prin asigurarea infrastructurii logistice şi accesul IMM-urilor la serviciile de consultanţă calificate, precum şi prin furnizarea de servicii integrate pentru afaceri. Cu un buget de 6,34 milioane euro, Operaţiunea 1.3.2 „Sprijin pentru consultanţă acordat IMM“ are ca obiectiv finanţarea proiectelor de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă calificată nelegate de activitatea curentă a firmei.
Pe lângă facilităţile de care dispun, tinerii antreprenori pot deprinde arta conducerii unui business apelând la diverse programe de training, pe piaţă existând în momentul de faţă o multitudine de astfel de cursuri. Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori este un proiect parţial finanţat de Uniunea Europeană, ce le permite tinerilor întreprinzători europeni să petreacă până la 6 luni de muncă alături de un antreprenor experimentat dintr-un alt stat UE, pentru a învăţa cum să îşi dezvolte şi îmbunătăţească propria afacere. Florin Jianu afirmă că acest program este unul foarte bun, însă numărul de persoane care îl pot accesa este destul de mic. În perioada în care Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România a fost partener al acestui program, anual erau trimişi pentru schimb de experientă, prin intermediul patronatului, doar 12 persoane.
La rândul său, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România derulează un program de training care se axează pe simularea managerială. În cadrul programului preluat după modelul unui training efectuat la Facultatea de Management, din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), participanţii sunt împărţiţi în mai multe echipe, fiecare membru al echipei având câte un rol: director de marketing, director producţie etc. „Pe baza unui software se fac nişte simulări manageriale, nişte imputuri care se introduc şi se scot din softul respectiv şi astfel se creează o competiţie între echipe”, precizează Jianu.
Deşi pe piaţa locală există o multitudine de programe de training, Florin Jianu consideră ca un tânăr, care are un spirit antreprenorial înnăscut şi a urmat cursurile unei facultăţi care oferă o paletă mai largă de cunoştinţe, gen management, se poate descurca foarte bine şi fără aceste programe de formare, care nu fac altceva decât să îl „cizeleze“ pe antreprenor.
