Deblochează lichidităţile din bilanţ sau resemnează-te pentru totdeauna

Raportul conţine rezultatele unei analize a performanţei capitalului circulant din cele mai mari 2.000 de companii (după nivelul vânzărilor) cu sediile centrale în Statele Unite şi Europa.

În ciuda îmbunătăţirii modeste a performanţei capitalului circulant în Statele Unite şi a stagnării absolute din Europa, companiile intervievate au în continuare un total agregat de 1,2 trilioane de dolari (în numerar), blocate în mod inutil sub formă de capital circulant. Această valoare reprezintă echivalentul a aproximativ 7% din vânzări, procent rămas neschimbat în ultimele 12 luni.

Cu toate că existau semne de creştere a încrederii companiilor la nivelul economiei globale, nesiguranţa macroeconomică din Europa a determinat multe afaceri şi instituţii financiare să fie precaute în ceea ce priveşte finanţarea şi creşterea. Acum este momentul în care companiile trebuie să schimbe status quo-ul performanţei capitalului circulant prin căutarea strategiilor eficace de eliberare a excesului de numerar din bilanţ. Numerarul neutilizat ar putea fi folosit la reducerea datoriei nete, la finanţarea creşterii şi a afacerilor sau chiar la plata dividendelor acţionarilor.

Europa versus Statele Unite
Decalajul cu privire la performanţa capitalului circulant dintre Europa şi Statele Unite s-a mărit în 2011, inversând tendinţa observată în ultimii doi ani, în care Europa şi-a îngustat marja de performanţă. În ultimii ani, Statele Unite au demonstrat în mod consecvent niveluri mult mai reduse ale capitalului circulant.

Datorită unei puternice performanţe a vânzărilor care a diminuat nivelul stocurilor, totalul C2C din Statele Unite este cu 10% mai scăzut decât cel din Europa, unde companiile au înregistrat o deteriorare a performanţei C2C, doar 49% dintre companii raportând în 2011 un C2C mai bun decât în anul precedent, în comparaţie cu 57% în 2010. Pe de altă parte, în Statele Unite, 54% din companiile intervievate au arătat o îmbunătăţire a performanţei C2C în 2011, faţă de 53% în anul precedent.

Performanţa capitalului circulant în România
România a urmat tendinţa generală europeană din anul 2011. O analiză efectuată la nivelul marilor companii româneşti listate nu a arătat nicio îmbunătăţire în ciclul C2C între 2010 şi 2011. Atât în ceea ce priveşte viteza de rotaţie a stocurilor, cât şi viteza de rotaţie a clienţilor, uşoare ameliorări au fost compensate de o reducere a numărului zilelor de plată, care a menţinut constantă media relativă a

ciclului C2C la 64 de zile în 2011, comparativ cu 63 de zile în 2010. Ţinând cont de creşterea veniturilor între ani, se poate spune că firmele au fost foarte atente la nivelul capitalului lor circulant. Există însă variaţii semnificative cu privire la tendinţele capitalului circulant din diferite sectoare – cel farmaceutic, de exemplu, a avut o creştere atât la nivelului creanţelor, cât şi la nivelul capitalului de lucru în ultimii doi ani.

„Pe măsură ce băncile au continuat să facă presiune asupra afacerilor, fiind reticente cu privire la creşterea limitelor de credit, companiile româneşti au continuat să fie precaute în 2011, iar unele dintre ele au învăţat că există metode mai bune de îmbunătăţire a capitalului de lucru şi de eliberare a numerarului, altele decât amânarea la plată a creditorilor sau a datoriilor către bugetul de stat”, spune Marius Boatcă, Manager, Asistenţă în Tranzacţii, Ernst & Young România.

Îmbunătăţirea managementului capitalului circulant
În timp ce reducerea totală a C2C faţă de nivelul anului 2002 a fost de 16% atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Europa, rata îmbunătăţirii capitalului circulant a scăzut. În ultimii trei ani, performanţa C2C a stagnat în ambele regiuni, în timp ce media creşterilor anuale se apropia de 3% în precedenţii şase ani. Deşi această scădere globală ar putea sugera că oportunităţile de îmbunătăţire a capitalului circulant au fost deja exploatate, companiile reacţionează la condiţiile actuale de piaţă prin creşterea nivelului de atenţie acordat managementului capitalului circulant şi prin desfăşurarea de ajustări agresive de inventar.

„Creşterea în complexitate a produselor, preţurile mari ale bunurilor şi extinderea pe noi pieţe geografice, care adăugă un stres semnificativ lanţului de aprovizionare, sunt doar câteva motive pentru care companiile trebuie să îşi ridice performanţa capitalului circulant la un nivel complet nou. Multe companii se concentrează doar pe urmărirea indicatorilor capitalului circulant în perioade-cheie, cum ar fi sfârşitul de trimestru sau de an, pierzând un uriaş potenţial de optimizare a numerarului în urma trecerii la un ritm lunar sau chiar săptămânal de monitorizare a acestora”, comentează Lars Wiechen, Director Executiv, Evaluare şi Modelare Financiară, Ernst & Young România.

În ciuda cererii şi a dorinţei de îmbunătăţire a performanţei de numerar a companiilor europene, acestea trebuie să administreze cu atenţie impactul unui număr de factori cheie pentru a atinge aceste obiective. Deşi tehnologia financiară îmbunătăţită poate facilita acest progres, volatilitatea cererii, riscul de neplată din partea clienţilor, provocările lanţurilor de furnizare instabile şi mai puţin flexibile, distanţa fizică rezultată în urma utilizării de centre de servicii comune, precum şi amprenta geografică a afacerilor de azi arată că managerii trebuie să utilizeze abordări mai isteţe şi mai integrate de eliberare de numerar într-un mod sustenabil.

Factorii cel mai des întâlniţi în companii, notaţi de Ernst & Young, ce conduc la o performanţă scăzută a capitalului circulant în România sunt: implicarea agenţilor de vânzări în procesul de colectare a creanţelor, lipsa responsabilităţii clare pentru încasarea creanţelor în cadrul anumitor companii, monitorizarea clienţilor şi dezinteresul faţă de reducerile aduse de plata anticipată. Păstrarea unor combinaţii de stocuri neechilibrate, concentrarea prea mare pe EBITDA faţă de fluxurile de numerar şi utilizarea unor sisteme IT neproductive au fost, de asemenea, elemente predominante în mediul de afaceri românesc.

„Implementarea unei culturi a numerarului într-o companie nu se face uşor, dar managementul poate observa oportunităţi şi poate implementa proceduri simple, care să fie transpuse în economisiri puternice de numerar. Un control mai bun al plăţilor sau o concentrare asupra colectării pot fi metode rapide şi eficiente de eliberare de numerar, acestea fiind mai uşor de implementat decât o reorganizare a lanţului de aprovizionare”, explică Marius Boatcă.