Educația modelează viitorul, iar instrumentele sunt în mâinile noastre

Peck Cho, profesor doctor la Universitatea Dongguk din Coreea de Sud, a fost prezent la Cluj-Napoca, unde Samsung Electronics România a inaugurat al doilea laborator de inovaţie la nivel naţional în cadrul Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Tehnice.

Modelul sud-coreean de educaţie poate fi aplicat şi în România, în accepţiunea lui Peck Cho, dar va trebui să fim deschişi la schimbare. Iar pentru ca rotiţele sistemului să înceapă să se învârtă în tandem cu tehnologia va trebui nu să muncim mai mult, ci inteligent. Astfel, în ecuaţie trebuie să întroducem şi factorul „creativitate”.

Există o multitudine de studii care arată că acest concept de creativitate este strâns legat de o serie de elemente. 170, ca să fim precişi. Dar profesorul Cho le-a redus la 6, cele mai importante: cunoştinţele de bază, gândirea confuză, curiozitatea, simţul de aventură, gândirea pozitivă.

Dar creativitatea are şi inamici, iar în minţile noastre unul dintre aceştia este teama de eşec. „Trebuie să scăpaţi de acest sentiment!”, spune dr. Peck Cho. Totodată, trebuie să scăpaţi şi de ideea că există un singur răspuns corect la fiecare problemă. „Acestea sunt mituri”, mai spune Cho.

După ce ai scăpat de aceste două probleme, abia atunci apare şi cel de-al şaselea element important pentru creativitate: locul pentru relaxare. Acela este spaţiul care ar trebui lăsat gol, spaţiul în care omul acumulează idei noi, asimilează diferite lucruri, gânduri unice. Dacă acel loc nu este lăsat liber, gol, nu vei avea prea mult spaţiu pentru inovare.

Diogene: Fundaţia fiecărui stat stă în educarea generaţiei tinere

„Câteodată producem studenţi care au cunoştinţe extraordinare, dar nu au simţul aventurii sau curiozitate. Aceasta din cauză că, încă de când sunt mici, le umplem minţile cu informaţii şi le predăm mecanic, iar când au o întrebare, le este frică să o pună, pentru că aşa i-am educat. Este un l ucru care trebuie să se schimbe”, mai spune reprezentantul Universităţii Donnguk.

Important nu este să îngurgitezi informaţia, ci să ştii să o selectezi şi să o foloseşti. De aceea, în momentul în care acesta supraveghea unul dintre examenele sale, le-a făcut cadou studenţilor un tricou cu toate formulele pe care trebuiau să le ştie pentru a trece acel test. Cunoaşterea şi informaţia sunt elemente care, combinate, pot crea noi concepte şi noi valori. „Memorarea informaţiei nu mai este de ajuns”, este de părere profesorul.

O componentă foarte importantă în procesul de învăţare este tehnologia. „În 20 de ani de profesorat, am avut 4.000 de studenţi. Dar acum, cu ajutorul cursurilor online, am avut aceeaşi audienţă în doar două săptămâni. Apoi, în decurs de un an, am ajuns la 40.000 de studenţi”, spune profesorul.

E-learningul este, în accepţiunea lui, metoda care acoperă prăpastia dintre educaţia din mediul rural şi cea din mediul urban. Acest procedeu nivelează cunoştinţele tuturor celor care își doresc informaţia. Dar există şi un revers al medaliei, un blestem.

„Educaţia prin intermediul tehnologiei le dă posibilitatea elevilor să nu mai înveţe. Am avut parte de o astfel de experienţă acum 4-5 ani, când, la un curs, profesorul preda, iar elevii jucau jocuri online.”
Dar cea mai slabă utilizare a tehnologiei profesorul a întâlnit-o chiar în ţara sa natală, unde, la un moment dat, a văzut la un curs un alt coleg de-al său care înregistrase cursul şi-l difuzase elevilor cu ajutorul unui televizor. Faptul că stilul de predare nu avea niciun dram de creativitate, asumare sau umanitate îl făcea cel mai slab mod de predare.

Errare humanum est!

„Pentru a promova creativitatea, va trebui să permiteţi punerea întrebărilor în timpul cursurilor, să încurajaţi dorinţa de cunoaştere, factor pe care îl avem din naştere”, spune profesorul. Cheia este să regăsim copilul de 4-5 ani din noi, acel copil care pune tot timpul întrebări şi vrea să cunoască o sumedenie de lucruri. Trebuie să le permiteţi elevilor şi studenţilor voştri să facă greşeli, mai ales că nu de puţine ori aceştia rămân paralizaţi de teama greşelilor. Întotdeauna oferiţi a doua şansă.

Din cele şase elemente, numai despre două putem să spunem că fac parte din domeniul cognitiv, restul de patru – curiozitatea, relaxarea, spiritul de aventură şi gândirea pozitivă – ţin de domeniul afectiv. Iar pentru a stârni creativitatea, va trebui să permiteţi emoţiilor să acopere teama, mai ales că acestea sunt subjugate foarte des de ea.

„E-learningul are două elemente. Foarte des ne concentrăm numai pe partea electronică, şi nu pe partea emotivă a e-learningului. Trebuie să vrei să transformi naţiunea, nu doar clasa ta”, a afirmat oficialul sud-coreean.

A.Lincoln: filosofia din clasa unei generaţii este filosofia din guvernul următoarei generaţii

El a vorbit şi despre transformarea Coreei de Sud, care a ajuns doar într-o singură generaţie de la una dintre cele mai sărace ţări din lume o putere economică aflată pe locul 9 mondial.
În ultimii 60 de ani, economia coreeană a crescut constant, şi asta datorită unul consens naţional: educaţia este cea mai bună cale de a construi o naţiune. Părinţii erau convinşi că acesta este viitorul, aşa că au investit extraordinar în cel al copiilor. Nu s-au mai plâns de profesori, de miniştri şi de politicieni.

„Coreea de Sud nu prea a avut de ales. Suntem o ţară mică din punctul de vedere al suprafeţei,
pe locul 108, iar ca populaţie suntem în primele 30. Singura noastră resursă naturală a fost omul
şi a trebuit să o exploatăm. Am dezvoltat omul ca resursă.”

Aşa a apărut regula celor 3 O (Oriunde, Oricând, Oricine). Oriunde se puteau ţine cursuri, se făceau lecţii. Oricând se putea învăţa ceva, se predau lecţii şi oricine putea să vină la cursuri venea.
Apoi, între 1960 şi 1980, a existat regula celor 3 A (Acelaşi loc, Acelaşi timp, Aceeaşi vârstă). Iar pentru ca această regulă să se aplice aproape de perfecţiune s-au construit 11.000 de şcoli, 244 de universităţi, în condiţiile în care în 1945 nu exista nicio universitate cu durata cursurilor peste 4 ani. Şi, după ce au investit extraordinar în educaţie, au ajuns să aibă o prezenţă de 100% în şcoala primară, 95% în gimnaziu şi 80% la universitate.

„Aşa am ajuns să învăţăm oriunde, când aveam puţin timp liber, şi să fim unul dintre cele mai performante state din lume. Avem cel mai rapid internet de pe planetă şi rata cea mai mare de utilizare a gadgeturilor mobile. Suntem în punctul în care 83% dintre elevii de liceu deţin smartphone, în timp ce unul din doi copii din şcoala elementară au un astfel de gadget.

Deci pot accesa educaţia de oriunde”, a povestit profesorul.
În prezent, fiecare sală de cursuri din Coreea de Sud are acces la internet, aproape una din două școli are tablete electronice, una din zece clase are sistem de înregistrare, iar una din 25 este comandată prin tablete PC. Aşa, educaţia coreeană se îndreaptă spre cursurile fără consum de hârtie.

Potrivit unui raport OECD, Coreea de Sud este pe locul întâi la matematică, ştiinţă şi citit. De asemenea, studenţii coreeni sunt cei mai apţi din lume în ce priveşte rezolvarea problemelor care țin de tehnologie. Aşa se face că poporul coreean a ales să sacrifice generaţia trecută pentru ca această generaţie de tineri să poată avea joburile viitorului.

„Coreea de Sud construieşte societatea viitorului cu oamenii din prezent. Aşa apare întrebarea: Cum îi pregăteşti pe studenţii de astăzi pentru viitor? Răspunsul este simplu: NU te pregăti pentru viitor, ci creează-l pe cel pe care-l vrei.”

Profesor doctor Peck Cho
• Dr. Peck Cho este Profesor Doctor la Universitatea Dongguk din Coreea.
• Membru al Academiei Naţionale a Inginerilor din Coreea şi al Societăţii
Coreene de Educaţie în Inginerie.
• Profesor de Inginerie Mecanică la Universitatea Tehnologică din Michigan,
între 1988 şi 2008.
• A primit premii importante, cum ar fi cel de Profesorul Anului, atât în Coreea şi SUA,
precum şi Profesorul Anului cu Merite Deosebite din partea Societăţii Americane
de Educaţie în Inginerie.
• A făcut parte din Comitetul de Consultanţă Politică din cadrul Ministerului Educaţiei din Coreea pentru Proiectul BK21 (Brain Korea 21, un proiect ce pregăteşte resurse umane calificate la nivel înalt pentru societatea bazată
pe cunoştinţe a secolului XXI).
• Este unul dintre cei mai activi promotori ai educaţiei bazate pe aptitudini digitale şi ai corelării programei universitare cu piaţa competitivă a locurilor de muncă, pentru a-i pregăti pe tinerii studenţi în cel mai bun mod.
• Speaker la Forumul Global al Educaţiei, organizat de Banca Mondială şi UNESCO, precum şi la Forumul Global al Resurselor Umane.