Care e relația ta cu frica?
”Frica păzește grădina cu bostani” – spune o vorbă românească, care are și alte variațiuni pe aceeași temă (”frica păzește bostănăria”, ”frica păzește pepenii” etc.). Ca în cazul multor ziceri dintre-astea, și pe asta am luat-o ca atare. Doar că, de curând, mi-am dat seama că este o bună definiție, nu pentru frică, ci pentru scopul ei.
Creierului nostru îi place la nebunie să ne protejeze. Este unul dintre multele lui roluri pe care le joacă în filmul vieții noastre, în care frica este unul dintre personajele principale.
La bază, frica e ca un gardian; scopul ei este să ne țină în viață. Tocmai de aceea nu e funcțional să devenim neînfricați. Frica nu trebuie eliminată complet. Căci dacă renunțăm la acest buton de STOP!, am putea muri călcați de mașină în secunda următoare.
Deci cum ar fi ca în loc să tindem spre a deveni neînfricați, să ne dorim să fim curajoși? În cartea ”Big Magic”, scriitoarea Elizabeth Gilbert face o distincție simplă și edificatoare între cei doi termeni:
- să fii ”curajos” înseamnă să faci ceva ce te sperie;
- să fii ”neînfricat” înseamnă ca nici măcar să nu știi ce-i aia frică.
Problema pe care o are creierul nostru, însă, este că nu face așa ușor diferența dintre frica aceea care ne protejează de evenimentele care ne pun viața în pericol și temerile iraționale. Tot Elizabeth Gilbert mărturisește că și-a dat seama că nu vrea să trăiască o viață condusă de teamă. Pentru că frica este plictisitoare: nu face decât să spună tot timpul ”STOP!” și să le împiedice pe celelalte trăsături de personalitate să iasă la lumină.
Așa că și-a schimbat puțin modul în care gândește și se raportează la frică. Ea folosește o metaforă frumoasă despre rolul pe care îl are frica atunci când ea vrea să înceapă ceva nou. Parafrazând, Elizabeth îi urează ”bine ai venit” fricii în călătoria în care pornesc împreună, pentru că știind că frica o va însoți, negreșit. Însă îi transmite că, pe parcursul drumului, are voie să stea numai pe scaunul din spate și, deși poate să-și exprime punctul de vedere, nu are voie să ia nicio decizie: nu va alege nici muzica, nici traseul și nici într-un caz nu va trece la volan!
Importanța igienei emoționale
Guy Winch – psiholog, autor și speaker – este unul dintre promotorii ideii că trebuie să ne îngrijim mintea cel puțin la fel de bine cum ne îngrijim corpul. Într-un TED Talk, el vorbește de feluritele forme pe care le ia frica și despre cât de ușor ne lăsăm îngenuncheați de ea. Frica de eșec, de a te face rușine, de singurătate, de a nu fi suficient de bun, de frumos, de creativ etc. Ba există chiar și teama de succes.
Însă el punctează un aspect interesant: ”Odată ce ne convingem singuri de ceva, este foarte greu să ne răzgândim”. Prin urmare, tendința de a te simți demotivat și cu moralul la pământ după un eșec, de exemplu, este normală. Dar sub nicio formă toate lucrurile care nu se întâmplă așa cum ți-ai imaginat sau plănuit nu trebuie să te convingă că nu ești în stare să reușești ce ți-ai propus. Trebuie să te lupți cu sentimentul de neajutorare și trebuie să recapeți controlul asupra situației. Și este foarte util să rupi cercul vicios ca să-l transformi într-unul virtuos.
Cum transformi cercul vicios într-unul virtuos
O metodă este să ne gândim la noi înșine ca la un triunghi format din gând – emoție – acțiune. Iar dacă dăm o notă pozitivă doar unui element care formează acest triunghi, efectul va fi unul de cascadă și asupra celorlalte.
”Multe dintre gândurile noastre se generează automat, în ciuda impresiei noastre că suntem în totalitate ființe raționale. Gândurile generează emoții care se transmit instantaneu în jurul nostru. Chiar dacă, de cele mai multe ori, grăbiți fiind să ne spunem părerile, nu conștientizăm aceste emoții și sentimente, ne putem baza pe corpul nostru să ne spună de îndată dacă o emoție negativă a pus stăpânire pe noi. Una dintre bucuriile autocunoașterii este tocmai aceea de a-ți descoperi gândurile subconștiente, emoțiile pe care le stârnesc, reacțiile și credințele, motivațiile sau justificările care decurg din acest triunghi gând – emoție – acțiune.
La nivelul corpului, o încordare, tensiune sau postură sunt indicii aproape fără greș ale unei schimbări de dispoziție. Amintiți-vă cum înghețăm și ne arcuim spatele, gata de luptă, chiar în secunda în care cineva ne-a spus un cuvânt jignitor. Gândul «nu merit asta!» declanșează sentimentul de furie și acțiunea nu întârzie. Aici începe cercul vicios pe care, din fericire, chiar și cea mai mică acțiune pozitivă îl poate transforma într-un cerc virtuos”, explică Diana Voicu, Senior Learning Architect, MMM CONSULTING INT’L.
Relația unui maratonist cu frica
Am avut ocazia să îi iau interviu lui Robert Hajnal, cel mai bun ultramaratonist român, pe care l-am întrebat care e relația lui cu frica. Voiam să aflu care e rolul ei în cursa unui om care se autodepășește din punct de vedere fizic și mental. Răspunsul lui sumarizează tot ce am scris până acum: ”În cazul meu, frica apare în momentul în care simt că nu dețin controlul.” Cu alte cuvinte, el nu își lasă teama să-i conducă viața.
Deci, care e relația ta cu frica? Este doar un partener de călătorie, care nu are voie să ia decizii atunci când te apuci de ceva nou și interesant, sau este șoferul vieții tale?
*Interviul complet cu Robert Hajnal îl veți putea citi în ediția de septembrie a Revistei CARIERE.