Un agent al schimbării iese din rând și își creează propriul rând (IV)
Cine sunt inovatorii sociali de top ai lumii și ai României și cum au reușit să scaleze inovații sociale care au generat schimbări sociale ce au transformat lumea în bine? Am invitat în această dezbatere inovatori sociali autohtoni care identifică probleme românești în domeniul educației, sănătății, mediului, agriculturii, incluziunii sociale și contribuie la integrarea lor în antreprenoriate sociale de succes. Dar și antreprenori sociali excepționali, înzestrați cu mentalitate antreprenorială, care reușesc să răspundă celor mai mari preocupări sociale ale momentului prin soluții inovatoare și practice. Exemplele lor personale pot reda speranța și încuraja acțiunea.
Într-o țară în care voluntariatul a fost asociat decenii la rând cu munca patriotică „la impuse”, iar simțul civic a fost atribuit cu dispreț „fraierilor”, există oameni care vor să redea activismului civic românesc demnitatea inițială și sensurile deturnate de anii comunismului și ai tranziției haotice. Cu ei, putem reactiva simțul civic atrofiat al românilor fiindcă ei înșiși sunt agenți ai schimbării în comunitățile în care trăiesc. Agenți credibili care încep pe cont propriu și ulterior se organizează în asociații sau antreprenoriate sociale. Atitudini de viață care ulterior se transformă în profesii. Cu care nu am fost obișnuiți, dar care sunt pe harta meseriilor viitorului. Inovatori sociali, formatori sociali, manageri sociali, antreprenori sociali. Care creează ecosisteme pentru schimbare socială. Un fel de „industrie a binelui” care suplinește ceea ce nu funcționează acum în România. Și care ar putea fi salvarea din actualul haos.
Cu ei am vorbit despre trăsăturile de bază ale unui agent al schimbării, despre aptitudini înnăscute și calități cultivate ale acestuia, despre diferențele de nuanță dintre activismul civic, inovația socială și CSR, despre educația civică în școală ca mod de cultivare a simțului civic și felul în care un inovator social poate să schimbe destinul unei comunități, la nivel micro, și implicit, al unei țări, la nivel macro.
În partea a patra a serialului nostru pe tema inovației sociale ne vorbește Cosmina Grigore, Patient Coach, fondatoarea Asociației Imunis.
Wayne Dyer – autor inspirațional diagnosticat și el cu cancer – are o poveste interesantă despre momentul în care a fost el numit prima dată un „Scurvy Elephant”. Copil fiind, când directoarea orfelinatului, unde fusese încă o dată returnat, l-a denumit „scurvy elephant”, el nu a priceput ce este în neregulă cu el și de ce i se spune așa. Ani mai târziu a înțeles că, de fapt, el fusese etichetat ca „disturbing element” (element perturbator) pentru că era diferit de ceilalți copii. Vedea altfel lucrurile, simțea altfel, cerea altceva de la viață și de la cei din jur. Sigur, era mai simplu să fie considerat rebel.
Un astfel de element disturbator este, de multe ori, considerat o piedică, o povară. El nu prea poate fi înțeles, și atunci când ceva nu poate fi înțeles, etichetat și pus în rând cu ceilalți, devine un pericol.
Dar, instruit anume, înțeles, ascultat și chiar crezut și susținut, un astfel de personaj devine lider al schimbării. Și eu am fost etichetată astfel. Îmi amintesc că în școala generală ideile mele erau considerate „nebune”. Nebunia această vine de undeva dintr-un alt mod de a vedea lumea, dintr-un curaj nebunesc și o încredere neîncetată în viață.
Nu este ușor să fii agent al schimbării. Mi-a luat mulți ani să înțeleg acest lucru și să cred despre mine că modul meu de a vedea lucrurile, de a interacționa nu înseamnă că este ceva în neregulă cu mine. Un agent al schimbării arată diferit pentru că vorbește diferit, simte diferit și iese din rând. Și nu doar că iese, dar își creează propriul rând. Un agent al schimbării poate fi punctual, conjunctural sau poate fi, în sine, un lider constant al schimbării. Un agent al schimbării nu va face nimic altceva decât să recicleze într-o nouă formă bagajul de informații deja existente în univers, dar o va face la un moment la care societatea are cea mai mare nevoie de această nouă reeditare a ordinii. Pentru că el are capacitatea de a simți nevoia de schimbare. Deși societatea simte de multe ori nevoia de schimbare, poate chiar strigă după ea, trebuie să existe acest element disturbator capabil să își asume cufundarea în haos și refacerea ordinii. Altfel nu există evoluție. Și deși această societate îl va eticheta mai curând ca fiind nebun decât lider, vine momentul în care lucrurile se schimbă. Și nebunul devine lider al schimbării.
Nu trebuie neapărat să aparții de un ONG ca să produci schimbare. Eu am început schimbarea la un moment la care, dacă atunci muream, societatea nici nu ar fi știut că am existat. La 27 de ani, am aflat ca am cancer la sân. După ce m-am vindecat, am devenit prima persoană din România Patient Coach, consultant al bolnavilor de cancer.
Experiența personală a generat o transformare care nu doar că m-a ținut în viață, dar a și schimbat mentalitatea în ceea ce privește abordarea diagnosticului de cancer în România. Am reușit ca din boală să generez o transformare, afecțiunea însăși devenind motorul schimbării. De ONG ai nevoie dacă vrei să generezi o schimbare sustenabilă, ancorată într-o realitate pre-existentă de la care nu te poți sustrage. Dar pentru a genera schimbare, ai nevoie de acceptarea faptului că ești un element perturbator, de curaj, de context, de multă muncă, luptă și voință. ONG-ul poate fi parte din moștenirea pe care o lași în urmă.
Activismul civic completează inovația socială. Sunt mai multe situații: fie activismul social generează o inovație socială, fie o succedă. Dar există și situații în care rulează independent. Și mai există varianta în care inovația socială poate genera o altă modalitate de manifestare civică, poate necunoscută până acum. De aceea este inovație.
În cazul CSR-ului, situația e asemănătoare fiindcă presupune nevoia unei entități economice de a se manifesta la nivel social. Acum, lucrurile sunt diferite în funcție de personalitatea entității economice în cauza. Și chiar și ele pot genera inovație socială. Și au în spate un om, la rându-i un „scurvy elephant”.
Acesta este al patrulea material dintr-o serie de opt articole pe tema inovației sociale.
Citește și:
Fiecare dintre noi poate fi un changemaker (I)
Inovația socială poate să schimbe destinul unei comunități (II)
Ce poate rezolva antreprenoriatul social în România (III)
Agentul schimbării este un fel de James Bond al vremurilor noastre (V)
Să fii un agent al schimbării se învață, se cultivă (VI)
Inovația socială în era AI (VII)
Changemakerii împărtășesc aceleași valori: solidaritate și binele comun (VIII)
Articol preluat din numărul 253/decembrie 2018 – ianuarie 2019 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.