Cosmin Șerban, CEO FHC Inc.: Îndrăznește, condu, inspiră! Dincolo de Ocean, pe valul schimbării
Puțini oameni sunt dispuși sau îndrăznesc să-și rescrie viața de la zero atunci când ating un vârf de val în carieră. Cosmin Șerban a făcut-o însă cu un curaj și o naturalețe impresionante.
În vara lui 2023, imediat după finalizarea programului Executive MBA, Cosmin a acceptat provocarea de a deveni CEO al unei companii de top în neurotehnologie. Până aici, nimic spectaculos, o alegere logică. Șansa aceasta venea însă tocmai din Statele Unite și, pentru a o urma, trebuia să lase în urmă tot confortul de acasă, toată lumea pe care o știa. A îndrăznit și a traversat Oceanul. Nu singur, ci împreună cu familia sa, pornind cu hotărâre spre o lume nouă, o viață nouă.
Simbolic, poate fi considerată o călătorie inițiatică, un parcurs al maturizării și afirmării, impresionantă însă prin tușa de realitate. Pentru că, printre visuri și ambiții, Cosmin purta cu sine și cel mai prețios bagaj: doi copii de 4 și 6 ani.
De aceea, dincolo de schimbarea profesională, pentru el, momentul 2023 poate fi considerat și un act de curaj personal. Căci nu pare deloc simplu să iei decizia să traversezi Oceanul cu o responsabilitate atât de mare pe umeri și în brațe cu doi copii mici.
Dubla provocare
Cosmin Șerban colabora cu FHC Inc. încă din 2005, în diverse roluri de inginerie software și management al operațiunilor europene, printr-o companie românească la care era acționar. Așadar, cunoștea deja destul de bine atât FHC, cât și angajații sediului central din SUA. Mai mult decât atât, de-a lungul timpului dezvoltase o relație solidă cu conducerea companiei.
Ocuparea poziției de CEO a fost, spune el, un rezultat al evoluțiilor interne din cadrul FHC: retragerea fondatorului din funcția de CEO, achiziția companiei românești de către FHC și, nu în ultimul rând, finalizarea studiilor de EMBA, „care au jucat un rol-cheie în această tranziție importantă a carierei mele”.
Provocarea, recunoaște astăzi, a fost însă imensă. Și nu doar prin prisma preluării conducerii unei companii complexe, cu activitate la nivel internațional, ci și pentru că a venit la pachet cu relocarea împreună cu toată familia în SUA, „unde a trebuit să navigăm procesele specifice integrării într-un nou sistem, atât pentru noi, cât și pentru cei doi copii care aveau 4 și 6 ani la momentul respectiv”.
„Repertoriul” de criză al unui CEO
Dar asta face, de fapt, un EMBA – te provoacă, explică simplu Cosmin: „Experiența EMBA te transformă și te provoacă pe mai multe niveluri. Îți oferă o sistematizare a informațiilor esențiale de care ai nevoie pentru a conduce un business, ajutându-te să construiești o imagine de ansamblu care echilibrează înțelegerea mediului extern cu recunoașterea factorilor interni pe care trebuie să îi adresezi pentru a avea succes”.
În plus, adaugă el, îți lărgește rețeaua profesională și îți oferă ocazia unui schimb autentic de experiențe, mai ales prin dezbaterile generate de studiile de caz. „Aș remarca nu doar calitatea studiilor de caz abordate, ci și procesul de învățare colaborativă, prin care înțelegi să privești problemele din unghiuri diferite, ca parte a unui grup de studiu”.
Și, da, nu se ascunde după vorbe, parcurgerea unui EMBA implică și sacrificii. Volumul de muncă săptămânal crește, multe weekenduri și seri, care altfel ar fi dedicate familiei, sunt acaparate de studiu. De aceea, ține să sublinieze, „rolul și susținerea oferite de partenerul de viață, mai ales în familiile cu copii, sunt esențiale pentru a avea succes. Acest lucru se aplică, dincolo de EMBA, și în cariera de CEO”.
Așadar, lecțiile EMBA-ului își lasă amprenta atât asupra vieții profesionale, cât și asupra celei personale. Și de aici derivă o trăsătură pe care Cosmin o consideră fundamentală pentru un CEO: capacitatea de a rămâne „echilibrat și lucid în situațiile de criză, generate fie de mediul economic, fie de dinamica internă a companiei”.
Iar perioada actuală este un exemplu foarte bun: „Ca lideri, trebuie să explicăm realitatea din jurul nostru tuturor stakeholderilor și să abordăm problemele urmând principii sănă- toase de business, fără să cădem pradă panicii de moment. În funcție de condiții, un CEO trebuie să aibă în repertoriu atât managementul riscurilor generate de incertitudine, cât și identificarea noilor oportunități care apar tocmai în aceste perioade de schimbări rapide, când se stabilesc noi condiții de piață”.
Tehnologie pentru viață FHC activează de peste 55 de ani în domeniul neurotehnologiei, oferind soluții atât cercetătorilor din laboratoarele de specialitate, cât și neurochirurgilor care plasează implanturi de tip „deep brain stimulation” (DBS) pentru tratarea bolilor motorii, precum boala Parkinson, distonia, tremurul sau epilepsia.
„La DBS s-a ajuns după ani întregi de cercetare și trialuri clinice, dezvoltându-se o procedură standardizată care implică imagistică medicală avansată, maparea activității cerebrale cu microelectrozi și implantarea precisă a unui electrod. În tot acest lanț, fiecare participant – neurochirurg, neurolog, inginer, reprezentant al companiei care produce dispozitivul medical – joacă un rol extrem de important. Și echipa noastră tehnică participă direct în sala de operație, purtând responsabilitatea utilizării corecte a echipamentelor, în beneficiul pacientului”, explică Cosmin Șerban.
Complexitatea aceasta pune însă o presiune suplimentară pe umerii unui CEO, pentru că presupune un echilibru atent între viziunea științifică, exigențele de business și, cel mai important, responsabilitatea față de pacienți și societate.
„Succesul într-un domeniu cum este acesta al dispozitivelor medicale se construiește pe valori care au în centru etica profesională, calitatea produsului și concentrarea pe îmbunătățirea vieții umane. Fiecare pas, de la cercetare la implementare, trebuie să fie realizat cu un angajament puternic față de binele pacienților, iar compania trebuie să rămână rentabilă și sustenabilă”, subliniază Cosmin, cu un focus clar pe misiunea FHC de a schimba vieți.
De la laborator la viața reală
Și totuși, într-un astfel de ecosistem sensibil, colaborarea interdisciplinară devine o piesă centrală. „O companie ca FHC este o punte între descoperirile științifice și aplicabilitatea lor practică. La cercetători, ingineri, medici și investitori aș adăuga însă și organismele de certificare, și sistemele de sănătate locale. Trecerea de la descoperire la dispozitiv medical certificat este un proces lung, riguros și costisitor, în care nu există loc de erori”, punctează el.
Și asta deoarece accesul pe piețele internaționale presupune adaptarea la reglementări variate și investiții consistente, într-un ritm adesea încetinit de birocrație sau criterii extrem de stricte. În plus, deciziile privind decontarea terapiilor de către sistemele de sănătate pot influența direct accesul pacienților la tratamente.
În final, succesul vine, crede Cosmin Șerban, din echipe extrem de bine pregătite și dintr-o abordare colaborativă constantă. „Gestionarea atentă a relațiilor cu medici, parteneri de afaceri, organisme de certificare și pacienți este prioritară pentru a garanta nu doar performanța tehnologică, ci și impactul real asupra vieții pacienților”.
Ce urmează? Prognoze și tendințe
Cum vede Cosmin Șerban evoluția pieței dispozitivelor medicale avansate în următorii 5-10 ani
În următorii ani, vedem câteva linii directoare pentru dezvoltarea neurotehnologiilor de vârf și aș dori să menționez câteva exemple pentru care există oportunități și provocări:
• Dezvoltarea și adoptarea pe scară mai largă a dispozitivelor tip BCI, care sunt încă în stadii incipiente. Principalele aplicații se concentrează pe dezvoltarea de implanturi cerebrale pentru adresarea unor afecțiuni diverse, cum sunt bolile motorii, recuperarea după un atac vascular cerebral, interacțiunea cu lumea înconjurătoare a persoanelor paralizate sau cu membre lipsă, recuperarea după anumite accidente care au afectat coloana vertebrală, și exemplele pot continua. Pentru domeniul BCI se preconizează o creștere semnificativă în următorii 10-20 de ani, cu o posibilă valoare a pieței de 400 miliarde de dolari în 2045, conform unor previziuni Morgan Stanley. Așadar, vom vedea implanturi din ce în ce mai avansate, bazate pe senzori care transmit informația la și de la creier, și dispozitive electronice complexe care pot interpreta și transmite semnale în timp real, bazate pe inteligența artificială.
• Într-un spectru mai larg de aplicații, a devenit deja un clișeu să menționăm integrarea inteligenței artificiale în aproape toate aspectele vieții de zi cu zi. Și domeniul dispozitivelor medicale, inteligența artificială poate aduce oportunități semnificative, în diverse domenii cum ar fi imagistica medicală, BCI, predicția unor boli pe baza simptomelor, și multe altele. Așa cum spuneam mai sus, un dispozitiv medical trebuie să treacă prin numeroase trial-uri clinice, mai ales atunci când este vorba despre funcții critice asociate cu AI, iar acest lucru poate dura mai mulți ani. În același timp, este important de menționat faptul că rata de adoptare a acestor dispozitive avansate diferă în funcție de țară și de condiția economică, precum și în funcție de deschiderea la nou a cadrelor medicale, mai ales atunci când vorbim de îmbunătățiri aduse unor proceduri deja standardizate. În același timp, trebuie să abordăm noua tehnologie cu o gândire critică și să o aplicăm acolo unde aduce într-adevăr plus-valoare, și adresează o nevoie pentru care tehnologia actuală nu este suficientă.
• În timp ce implanturile de tip DBS îmbunătățesc calitatea vieții pacienților care suferă de boala Parkinson, acestea nu reprezintă tratamente propriu-zise. În ultimii ani se fac eforturi din ce în ce mai susținute pentru identificarea unor tratamente bazate pe celule stem, care, implantate în creier, vor putea adresa cauza bolii și o vor vindeca. Numeroase trialuri clinice sunt în progres și este de așteptat ca în următorii 5-10 ani să vedem astfel de tratamente devenind disponibile unei populații mai mari de pacienți. Identificarea acestor tratamente este o provocare majoră în care sunt implicate companii mari, dar și start-upuri, și cu siguranță le va deschide oportunități semnificative celor care vor identifica tratamentul.
• În același timp, aplicațiile bazate pe metoda DBS vor cunoaște o adoptare din ce în ce mai mare pentru noi tipuri de afecțiuni, iar cea care până în prezent are cele mai promițătoare rezultate inițiale este depresia, pentru care mai multe trialuri sunt în progres. Trebuie însă și aici înțeles că sunt alternative, care pot fi mai bune decât implantul cerebral, dar care nu sunt încă la stadiul de dezvoltare care să le permită să ajungă la pacienți.
Provocările pentru aceste exemple se regăsesc în identificarea soluțiilor tehnice și științifice prin care să se poată face trecerea de la mediul de laborator, sub supravegherea constantă în care se află acum, la soluții validate clinic, scalabile, care să fie și viabile comercial.
O altă provocare, și în același timp o oportunitate, este aceea a adoptării inegale la nivel global a tehnologiilor avansate despre care am menționat anterior. Companiile vor trebui să își adapteze modelele de business în funcție de specificul fiecărei țări sau continent. Modelele care funcționează în SUA sunt în general diferite de cele internaționale, iar gradul de fragmentare dintre sistemele medicale este în sine o provocare semnificativă, consumatoare de timp și resurse pentru orice companie din domeniu, așa cum am spus mai sus.
Foto: Cosmin Șerban
Acest articol este preluat din ediția print a Ghidului MBA 2025.