Sebastian Popescu, Partener EY: Lider-punte între maluri și mize

La granița dintre două lumi, „înainte” și „după” pandemie, și în fața unei crize ce părea imposibil de anticipat, a învățat să privească incertitudinea ca pe o oportunitate. A fost nevoit să-și regândească prioritățile, să-și redefinească scopurile și să înțeleagă impactul pe care munca sa îl are asupra comunității și mediului de afaceri. Cea mai profundă lecție? Succesul nu se măsoară doar în profituri, ci în abilitatea de a construi punți durabile între investitori, autorități și comunități, un leadership care, dincolo de orice, lasă o amprentă de neșters atât asupra ta ca profesionist, cât și ca om.

De aceea, pentru Sebastian Popescu, Partener și Lider al departamentului de Consultanță în Granturi și Stimulente la EY, perioada 2019-2021 nu a fost doar o etapă de învățare, ci o transformare profundă, personală și profesională. Iar Programul EMBA la WU Executive Academy a fost un veritabil „laborator de leadership”, un test continuu în care fiecare decizie trebuia să fie rapidă, bine fundamentată și adaptată unei noi realități economice și sociale.

Conectând nevoile de acum cu arhitectura unui mâine sustenabil, unde crede că se întâlnesc astăzi investițiile, deciziile și viitorul României? Ce lecții valoroase despre leadership a desprins dintr-un context fără precedent? Descoperiți lecțiile și viziunea sa într-un interviu exclusiv pentru Ghidul MBA 2025.

Ați finalizat programul EMBA în 2021, într-o perioadă în care întreaga omenire își redefinea prioritățile și se adapta unei noi realități. Cum a influențat această experiență formarea dumneavoastră ca lider?

Finalizarea programului EMBA în 2021 a reprezentat pentru mine mai mult decât o etapă academică. A fost un proces de transformare personală și profesională. Pandemia a impus o resetare a paradigmelor tradiționale, iar acest context mi-a oferit o lecție practică despre flexibilitate, reziliență și leadership adaptiv. Am învățat să gestionez incertitudinea nu ca pe un factor de risc copleșitor, ci ca pe o oportunitate. În această perioadă, mi-am consolidat abilitatea de a lua decizii strategice mai rapid, cu estimări pe perioade mult mai scurte în viitor, dar cu o evaluare lucidă a contextului și impactului pe termen lung. Proiectele complexe de finanțare și atragere de investiții, în special în această perioadă volatilă, au cerut nu doar expertiză tehnică, ci și o viziune integrată, care să armonizeze interesele multiple: ale investitorilor, ale autorităților publice și ale comunităților locale.

Ce noi perspective v-a oferit EMBA asupra leadershipului și luării deciziilor strategice, în special în coordonarea proiectelor complexe de finanțare și atragere de investiții?

Experiența EMBA m-a învățat că leadershipul înseamnă mai ales crearea unui cadru în care echipele își pot valorifica potențialul, iar deciziile nu sunt dictate doar de presiunea momentului, ci și de valori comune și crearea de valoare adăugată pe termen lung. În coordonarea proiectelor, am aplicat o abordare de tip „agile leadership”, în care planificarea riguroasă merge mână în mână cu flexibilitatea de a recalibra rapid traseul, fără a compromite scopul final. Am înțeles și mai bine rolul esențial al comunicării clare și al empatiei în mobilizarea echipelor și partenerilor în jurul unor obiective comune, mai ales când contextul extern este fluctuant.

În calitate de Partener și coordonator al liniei de consultanță pentru Grants & Incentives la EY Parthenon, cum apreciați evoluția acestor mecanisme financiare în sprijinirea investițiilor strategice și a tranziției către o dezvoltare durabilă în România?

În România, interacționez cu subiectul fondurilor nerambursabile de aproximativ 15 ani și am observat o evoluție sănă- toasă a acestora, în special a mecanismelor de ajutor de stat. Instrumentele naționale de sprijin și schemele de ajutor de stat au devenit tot mai orientate către priorități precum reducerea decalajelor regionale, automatizarea, digitalizarea și economia verde.

În poziția mea recentă de Partener EY Parthenon, am acum o perspectivă mult mai largă asupra opțiunilor de finanțare nerambursabilă la nivel regional, având în vedere că în EY la nivelul Europei sunt mai mult de 3.000 de consultanți care asistă clienții pentru obținerea de fonduri nerambursabile. Aceasta este o bună oportunitate de a înțelege cum au fost implementate mecanisme de finanțare cu succes în alte jurisdicții din regiune și să preluăm aceste modele și pentru România.

Ce tendințe remarcați și ce tip de impact considerați că pot avea pe termen lung?

Tendința pe care o consider definitorie pentru următorii ani este condiționarea sprijinului financiar de respectarea unor criterii clare de sustenabilitate și impact social, dar și de impactul pe care îl vor avea investițiile finanțate asupra indicatorilor macroeconomici, în special în zonele în care este necesară optimizarea acestora cât mai rapid posibil. Aceasta va obliga mediul de afaceri să-și redefinească modelele operaționale, integrând obiectivele naționale nu ca pe o obligație, ci ca pe o oportunitate strategică.

Pe termen lung, aceste mecanisme au potențialul de a transforma economia României într-una mai competitivă, mai echilibrată regional și mai rezilientă la șocuri externe. Impactul va fi semnificativ și la nivelul atragerii de investiții străine directe, întrucât predictibilitatea și coerența acestor instrumente financiare sporesc încrederea investitorilor.

În contextul presiunilor economice și financiare cu care se confruntă România, cum ar putea finanțările strategice și investițiile publice să contribuie la corectarea dezechilibrelor?

Uitându-ne la situația actuală a economiei României, presiunile asupra bugetului de stat sunt semnificative, iar reducerea deficitului bugetar este o prioritate. Mai mult decât deficitul fiscal, România se confruntă cu un dezechilibru de natură dublă: pe de o parte, deficitul bugetar, generat de cheltuieli publice care depășesc veniturile, și, pe de altă parte, deficitul de cont curent, reflectat în balanța comercială negativă, cauzată de importuri care surclasează exporturile.

Această situație de dezechilibru structural reprezintă un semnal de avertizare pentru toți actorii economici, indicând vulnerabilități care riscă să se amplifice în timp, cu impact direct atât asupra mediului de afaceri, cât și asupra populației. De aceea, în esență, consider că autoritățile nu au altă opțiune viabilă decât să continue să sprijine investițiile prin finanțări nerambursabile, care pe termen mediu și lung vor genera taxe și impozite aferente activităților economice finanțate, ceea ce contribuie la ajustarea deficitului bugetar.

În plus, investițiile susținute din fonduri publice au potențialul de a stimula exporturile sau de a reduce dependența de importuri, având un efect favorabil asupra balanței comerciale – făcând astfel ca finanțările nerambursabile să joace un rol important în ameliorarea ambelor dezechilibre macroeconomice actuale majore, atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent.

Coordonați o zonă în care succesul depinde covârșitor de alinierea dintre prioritățile publice, strategiile de afaceri și nevoile reale ale investitorilor. Care sunt cele mai dificile decizii pe care le aveți de luat în acest context și cum le gestionați împreună cu echipa dumneavoastră pentru a asigura un impact pozitiv?

Coordonez o zonă unde succesul depinde într-adevăr de alinierea fină dintre prioritățile publice, strategiile de afaceri și nevoile concrete ale investitorilor. Una dintre cele mai dificile decizii pe care le avem de luat este selectarea proiectelor pe care să le susținem și să le promovăm, într-un context în care resursele publice sunt limitate, iar așteptările din partea mediului de business sunt mari. Această decizie implică nu doar o evaluare financiară, ci și una strategică: ce proiecte aduc valoare adăugată pe termen lung, contribuie la echilibrarea indicatorilor macroeconomici ai României și la coeziunea socială și care respectă criteriile de sustenabilitate.

Gestionarea acestor decizii, împreună cu echipa mea, presupune un proces amplu de analiză și consultare pentru care am creat un cadru intern bazat pe principii de guvernanță solidă, în care deciziile sunt luate pe baza unor grile de evaluare transparente. De asemenea, investim constant în formarea echipei și ne implicăm în interacțiuni recurente cu autoritățile, experți, companii, astfel încât să putem anticipa tendințele și să propunem soluții adaptate contextului. În fața deciziilor dificile, esențială este menținerea echilibrului între nevoia de a răspunde prompt cerințelor pieței și responsabilitatea de a contribui la un impact pozitiv, pe termen lung.

În concluzie, experiențele din ultimii ani, inclusiv cea din cadrul programului EMBA, m-au învățat că leadershipul și luarea deciziilor strategice nu mai pot fi privite doar prin prisma eficienței imediate. În coordonarea proiectelor de finanțare și atragere de investiții, adevărata valoare este dată de capacitatea de a construi punți durabile între sectorul public și cel privat, între obiectivele economice și cele sociale, între prezentul volatil și viitorul sustenabil.  

CITEȘTE ȘI: Singurul program EMBA triplu-acreditat din România: EQUIS, AMBA și AACSB | Oferta WU Executive Academy

Foto: Sebastian Popescu