Andreea Voinea, Chief People & Culture Officer la BCR și președinta HR Club România: În relația cu Gen Z, noi căutăm prea des harta, când ar trebui să vedem care este busola!  

„Să explici o generație fără să o asculți este, în fond, irelevant“, susține Andreea Voinea – Chief People & Culture Officer la BCR și președinta HR Club România.

Dar cum construiești o relație la locul de muncă cu membrii Generației Z? Ține minte că nu este despre „ei sunt altfel“ sau despre „nu mai vor să muncească“. Este despre autenticitate, comunitate și despre o schimbare de paradigmă în care organizațiile nu doar că se adaptează la noile generații, ci încep să le recunoască drept codul-sursă al unui viitor mai sustenabil.

Dar cum și-a dat seama Andreea Voinea că lumea arată altfel când e privită prin ochii unui tânăr? În primul rând, din postura de părinte: „Sunt mamă de adolescent, iar acest rol m-a învățat să observ mai atent, să ascult mai mult și să-mi pun întrebări înainte de a oferi răspunsuri“.

Cât despre modul în care Gen Z schimbă piața muncii, ea a avut o revelație acum un an. Într-un mod destul de banal: uitându-se la ceas, a realizat că ședințele cu mai tinerii colegi erau semnificativ mai scurte – și începeau deseori cu matcha.

De asemenea, și-a dat seama că, pentru tineri, nu e important să te ții cu strictețe de un plan. Direcția, ghidajul și sensul sunt mult mai valoroase: „În relația cu Gen Z, noi căutăm prea des harta, când ar trebui să vedem care este busola“, susține Andreea Voinea.

Nu mai există „one size fits all“. Gen Z cere personalizare, flexibilitate și sens

Dacă ar fi să sintetizeze în câteva cuvinte cum schimbă Generația Z dinamica relațiilor de muncă, Andreea Voinea consideră că acestea ar fi: personalizare, flexibilitate și nevoia de sens. „Tinerii aceștia țin foarte mult să fie abordați exact prin prisma nevoilor lor foarte personale“, precizează Andreea Voinea. Altfel spus, ei nu acceptă etichete, nu răspund la formule universale și se retrag instinctiv atunci când simt că sunt tratați „în bloc“, nu într-un mod individual.

Flexibilitatea este un alt pilon-cheie: Gen Z trăiește într-un flux continuu. Nu e vorba doar de programul de lucru, ci de o filosofie relațională: cum interacționezi, cum iei decizii, cum te raportezi la schimbare.

La fel de important este și sentimentul de a conta. De a fi văzut, valorizat și de a avea un sens în muncă. E o generație care pune accent pe valoarea adăugată pentru comunitate, nu doar pe livrabile sau KPI-uri.

Așadar, tinerii nu vor doar un job. Vor un context care să le reflecte valorile, care să-i conecteze cu ceilalți și care să le ofere posibilitatea de a face bine în lume.

Bankingul a ieșit din tipare. Iar Gen Z îl face mai relevant ca niciodată

Există o preconcepție că tinerii din Generația Z se simt mai în largul lor în industrii creative, în start-upuri tech sau în medii cu ritm accelerat, unde structura pare mai „maleabilă“. Dar realitatea e mai nuanțată.

„Bankingul nu mai este o industrie tradițională“, subliniază Andreea Voinea. „Avem o infuzie semni-ficativă de tech, iar oamenii sunt încurajați să fie intra-prenori, să aibă inițiativă, să fie curajoși și creativi.“ Sigur, este un domeniu puternic reglementat, dar tocmai în acest cadru se creează premisele pentru stabilitate și inovare în același timp.

Pentru Gen Z, care caută sens și impact, ideea de comunitate cântărește enorm. Iar bankingul, reinventat prin această lentilă, devine un spațiu tot mai atractiv. „În cadrul acestor reglementări, bankingul s-a reinventat în a fi foarte mult despre comunitate. Asta face ca industria noastră să fie din ce în ce mai relevantă pentru o generație care caută sens și impact“, explică Voinea.

Lecția pe care o pot învăța domeniile reglementate de la industriile creative? Deschiderea spre inovație. La schimb, industriile tradiționale pot oferi un cadru solid în care ideile bune devin realitate. „E un schimb valoros“, spune ea, rezumând perfect simbioza care poate redefini echilibrul dintre stabilitate și curaj într-o organizație modernă.

Cuvântul-cheie? Autenticitate

Dacă ar fi să alegem un singur cuvânt care definește aportul Generației Z în cultura organizațională, acela ar fi – fără îndoială – autenticitatea. Dar nu ca „buzz-word“, ci ca valoare radicală, ne-negociabilă. „Este generația cu intoleranță la corporatism, la închistare, la obtuzitate“, spune Andreea Voinea.

Nu înseamnă că resping structura, ci că resping formele fără fond: jargonul fără conținut, măștile rigide, regulile fără sens. Nu sunt interesați de apartenență mimată sau de storytelling gol, ci vor ca ceea ce se comunică — intern sau extern — să fie real, asumat, uman.

Autenticitatea pentru Gen Z nu este un „nice to have“, ci o condiție de bază pentru încredere și implicare. Dacă într-o organizație nu se vorbește onest, dacă liderii ei nu acționează coerent cu valorile declarate, dacă relațiile sunt superficiale, atunci toate șansele sunt ca acești tineri să plece fără să privească înapoi.

Este o provocare, dar și o oportunitate uriașă pentru cultura organizațională. Fiindcă autenticitatea nu cere perfecțiune. Cere coerență între ce spui, ce faci și cum îi tratezi pe ceilalți. Și Gen Z simte asta – aproape instinctiv.

Gen Z nu vine doar cu skilluri digitale. Vine inclusiv cu instinctul conectării și cultura recomandării

Generația Z este des asociată cu competențele digitale. Dar, în realitate, contribuția sa unică în organizații merge mult mai profund de-atât. Ce aduce în mod distinctiv această generație? Deschiderea către context și o înclinație naturală spre relații autentice, nu doar taskuri bine executate.

„A lucra nu doar pentru a-ți face foarte bine treaba, ci și pentru a te înțelege bine cu colegii — acesta e un obiectiv în sine pentru generația Z, care caută experiențe interesante și conectare cu echipa“, explică Andreea Voinea. Asta se reflectă direct în strategiile de recrutare: recomandările interne au devenit un canal esențial pentru atragerea tinerilor, iar employer brandingul clasic cedează locul celui organic.

„Pentru noua generație, e mai important ce comunică un coleg despre atmosfera de la birou pe pagina sa de socializare decât ce spune oficial compania“, adaugă ea. Postările autentice ale colegilor generează mai multă încredere, mai multă tracțiune – și, în final, conversii mai bune.

În cadrul BCR, accentul s-a mutat pe diversele comunități interne: fie că sunt de bikers, de hikers, de pasionați de alergare sau de parenting. „Cred că este esențial să existe acei colegi care nu lucrează neapărat la HR, dar se ocupă de păstrarea unui spirit efervescent, de echipă sudată, care celebrează zile de naștere, proiecte reușite sau faptul că un coleg și-a cumpărat… o motocicletă. În BCR, această comunitate se numește Magic Advisors și este, în fapt, o comunitate de comunități“, explică Andreea Voinea – un model viu și informal, dar esențial pentru coeziunea și loialitatea Generației Z. Și nu numai.

Cum poți construi punți între generații

Generația Z are nevoie de dialog real, spațiu de exprimare și co-creare. Tocmai de aceea, la nivelul HR Club au fost lansate o serie de inițiative.

Unul dintre aceste proiecte este GenZ Landia, lansat în parteneriat cu Future Station – o explorare a șase arhetipuri care definesc modul în care tinerii din această generație se raportează la muncă. De asemenea, HR Club a creat un Board 2.0, un consiliu consultativ format din șapte tineri HR-iști care contribuie activ la conturarea proiectelor organizației. „Ei ne ajută să facem inițiativele noastre mai atractive pentru noua generație“, spune Andreea Voinea.

De asemenea, organizația a lansat și un program de mentorat, precum și proiectul „Experiență directă în HR“, realizat cu fonduri europene, în parteneriat cu Universitatea din București.

Dar poate cea mai amplă inițiativă este Joblandia – o platformă de educație practică și orientare în carieră care conectează liceeni cu peste 130 de companii din domenii extrem de diverse, de la banking și tehnologie, la healthcare, auto sau beauty. Gândit ca o experiență de descoperire, Joblandia este implementat în cadrul programelor „Școala Altfel“ și „Săptămâna Verde“, este gratuit și beneficiază de susținerea oficială a Ministerului Educației.

Transformările nu mai sunt opționale

Cum va arăta piața muncii peste 5 sau 10 ani, într-o lume în care Generația Z a intrat deja în forță în organizații și refuză să joace după regulile vechi? Pentru Andreea Voinea, răspunsul e clar: transformarea este inevitabilă, iar ritmul va fi dictat de cei care vin, nu de cei care au fost. „În studiul GenZ Landia, am identificat cel puțin șase astfel de transformări de paradigmă, generate de tot atâtea profiluri diferite aduse de Gen Z în piața muncii“, spune ea. Nu e vorba despre o revoluție bruscă, ci despre o tranziție graduală, dar fermă.

Organizațiile care înțeleg aceste semnale vor deveni mai agile, mai deschise, mai ancorate în realitatea contemporană. Cele care nu… vor plăti prețul inacțiunii: „Companiile care nu se vor schimba, care vor ignora nevoile noilor generații se vor trage singure într-un registru al irelevanței“.

Așadar, viitorul muncii nu se va construi pe nostalgie, ci pe capacitatea liderilor de a înțelege că regulile jocului s-au schimbat. Nu pentru că „tinerii nu vor să muncească“, ci pentru că ei vor altceva din muncă: echilibru, sustenabilitate și sens.

Nu mai poți naviga orientat spre trecut

Pentru organizațiile care încă nu au o prezență semnificativă a Generației Z în echipe, dar care își doresc să atragă tineri în viitorul apropiat, mesajul Andreei Voinea este simplu: nu mai puteți naviga orientându-vă după trecut.

„Deschideți ușa către noile generații, iar viitorul vă va deschide noi ferestre de oportunitate. Gen Z nu vine doar cu idei noi, ci cu o altă energie, cu alte așteptări, cu un alt fel de a lucra și de a se raporta la lume“, explică ea. Așteaptă de la organizații nu doar joburi, ci experiențe autentice, spații în care pot contribui real și se pot exprima liber.

Sfatul ei pentru angajatori e, în esență, un trio de principii fundamentale:

• Fiți autentici.

• Creați echipe fericite.

• Fiți empatici.

„Totul pornește, în esență, de la deschidere“, concluzionează Andreea Voinea.

CITEȘTE ȘI: Expertul în legislația muncii, supereroul (invizibil) din spatele unei organizații sănătoase | OPINIE

Foto: Andreea Voinea