Barometrul Incluziunii 2025: Ce domenii se deschid către diversitate

Într-un context marcat de criza forței de muncă și presiunea tot mai mare a performanței, companiile din România sunt puse în fața unei provocări esențiale: să creeze medii incluzive, capabile să păstreze și să atragă talente. Totuși, potrivit Barometrului Incluziunii 2025 (BARES D&I 2025), realizat de OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, peisajul este puternic fragmentat: unele sectoare se transformă rapid, altele rămân blocate în pasivitate și rezistență la schimbare.

Diferențe majore între industrii

Datele arată că HoReCa și Serviciile se conturează drept domenii dinamice și deschise către diversitate, în timp ce Producția și Administrația publică întâmpină dificultăți în a susține un climat organizațional incluziv.

• În HoReCa, proporția angajaților care promovează activ incluziunea a crescut de la 21% în 2024 la 35% în 2025.
• În Servicii, 36% dintre angajați se implică activ în diversitate și echitate, confirmă sectorul ca un „pol al incluziunii sociale”.
• În Producție, doar 29% dintre angajați mai susțin activ incluziunea, în scădere față de 36% anul trecut.
• În Administrația publică, Avangardiștii incluziunii reprezintă încă 34% dintre angajați, dar procentul este în ușoară scădere, în timp ce segmentul orientat pe interese individuale crește.

„Datele BARES D&I 2025 arată că incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un răspuns strategic la provocările reale ale pieței muncii. Industriile care reușesc să creeze un climat de colaborare și respect atrag oamenii cu potențial, în timp ce organizațiile care rămân captive în excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde reziliența lor”, afirmă Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.

Impactul discriminării asupra retenției

Un element comun tuturor industriilor este persistența discriminării. Conform Barometrului, 45% dintre angajați au observat discriminări salariale, iar 39% favoritisme în accesul la oportunități de carieră. Lipsa reacției la plângeri (37%) și comentariile discriminatorii (36%) completează tabloul.

Consecințele sunt directe: în sectoarele unde incluziunea este scăzută, jumătate dintre angajații excluși declară că intenționează să plece, dublu față de media națională (24%).

„Valorile personale sănătoase ale angajaților nu se pot manifesta dacă organizația nu oferă un spațiu receptiv. Barometrul arată că, în lipsa acestui sprijin, chiar și cei cu potențial de leadership incluziv ajung să se retragă sau să plece. Într-o piață a muncii unde retenția și atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau în serios incluziunea își subminează singure șansele de a construi stabilitate și performanță pe termen lung”, adaugă Mirela Tănase.

CITEȘTE ȘI: Mai mult de jumătate dintre români folosesc Internet Banking | STUDIU

Foto: ID 316928388 © Andrey Popov | Dreamstime.com