Cine face lobby în România

Doar 1,2 % dintre cetăţeni au asociat termenul de lobby cu "trafic de influență", ceea ce contravine ipotezei unei astfel de echivalări în percepţia populaţiei arată studiul „Lobby în România“, o cercetare PR România şi GfK.

95% consideră că activitatea de lobby este benefică societăţii, iar 88,3 % consideră că activitatea de lobby este legală, ceea ce indică o discrepanţă faţă de opinia unor politicieni sau a mass-media în general. În ceea ce priveşte principalele aspecte negative ale activităţii de lobby 50,4% consideră că ele nu există, iar 30,2 % identifică prevalenţa interesului de grup în detrimentul interesului public.

Dintre cei care s-au declarat implicaţi în activităţi de lobby, ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi. Lucrul acesta contravine opiniei potrivit căreia există doar câteva companii care practică o activitate de lobby în România.

Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri şi 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege. Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități.

În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăţi o decizie deja luată şi rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni în viziunea cărora transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor.

Raportul complet poate fi consultat aici

Cercetarea a fost iniţiată şi implementată de Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, în perioada februarie-decembrie 2011, cu sprijinul GfK România pentru sondarea dimensiunii "vox populi". Autorii metodologiei de cercetare şi ai raportului sunt Liviu Mihăileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja.