Cum a tensionat ajutorul de stat și alți 2 factori decisivi, piața de muncă din IT în numai 3 luni

Cum se explică această schimbare destul de bruscă ? Există de fapt o conjunctură creată de 3 factori importanți : unul intern și doi la nivel extern.

1. Dacă este să ne referim la factorii externi, primul a venit din Vest unde s-a creat rapid un trend. Până în februarie 2014, cererile companiilor IT&C pentru outsourcing nearshore au fost la un nivel redus. Ele au crescut în ritm galopant din martie – aprilie, ceea ce a determinat diverși jucători de pe piața locală să demareze intens procesele de recrutare. Aceste cereri sunt atât pentru proiecte uriașe, cât și pentru numeroase proiecte mici care presupun echipe de 3 până la 10 persoane.

2. Al doilea factor extern a venit din Est și a fost cu atât mai puțin anticipat și conștientizat. Criza din Ucraina a fost o lovitură pentru firmele de IT din această țară și din Rusia. Sub amenințarea de sancțiune economică și într-un mediu de instabilitate politică accentuată, multe firme din Vest care au lansat proiecte de dezvoltare în Ucraina și chiar Rusia, au început să se orienteze către o altă destinație mai puțin tensionată din punct de vedere politic. Chiar dacă la nivelul proiectelor existente în Ucraina nu au fost poate atât de multe sistări, cu siguranță când vorbim de noi proiecte care puteau fi lansate în cele două țări, multe au fost redirecționate către România și Polonia.

În sfârșit, ultimul factor care a dus la acest boom în recrutarea IT este unul intern. Vorbim mai exact de ajutorul de stat pentru sectorul IT&C, care se traduce prin scutiri de taxe în valoare de 140 milioane Euro pentru crearea de noi posturi în acest domeniu pe o perioadă de 2 ani.

Un simplu calcul arată că acest lucru reprezintă aproape 6.000 de poziții în cei 2 ani de zile, în contextul în care în România există în jur de 70.000 de specialiști în Informatică, de unde și o fluctuație de personal provocată, care poate fi ușor estimată la un 9%.

Aceasta se va adăuga la turn-over-ul pe care îl vor resimți inevitabil firmele care nu beneficiază de ajutor de stat. Multe vor pierde cel mai probabil specialiști importanți fără de care continuarea proiectelor existente va fi pusă în dificultate.

Problema din spatele acestui turn-over o reprezintă inflația salariilor versus calitatea scăzută a specialiștilor forțați să ocupe un număr atât de mare de poziții nou-aparute. Aspectul în sine ar putea anihila efectele de competitivitate vizate de sistemul de ajutor de stat și inclusiv de reducerea cotizației de sănătate cu 5 puncte.

De fapt, problema nu este legată de cum să creăm posturi noi în informatică pentru că, în ciuda unui sfârșit de an mai complicat pentru România, aceasta rămâne o țară atrăgătoare pentru proiectele IT din Vest, la nivel de costuri unitare. Disponibilitatea talentelor este în realitate aspectul care deja de 2-3 ani încoace face ca atractivitatea sa să scadă: nu sunt suficienți specialiști în informatică în România.

Numărul de 6.000 de posturi amintit mai sus este aproape egal cu numărul de absolvenți în domeniul IT&C în fiecare an. Iar mai mult de 80% din absolvenți au găsit un loc de muncă deja înainte de absolvire.

În prezent în lume sunt aproape 10 milioane de programatori. Estimările făcute pentru 2020 arată ca va fi nevoie de 15 milioane de programatori, dacă luăm în calcul nevoile generate de concepte precum «smart grid», «obiectele conectate», e-commerce, m-commerce – și lista poate continua.

Pentru a-și păstra poziția, ar fi nevoie ca România să formeze minim 7.000 de programatori pe an, dar dacă ne raportăm și la ieșirile din sistem (emigrația, promovabilitatea către zona de management, pensionari, etc.), nevoia reală de formare ajunge aproape de 10.000 de persoane pe an, cu 65% mai mult decât acum.

Ajutorul de stat care reprezintă 140 milioane de Euro, ar putea permite formarea a încă 6.000 de absolvenți în 2 ani, adică aproape de nevoia anuală de 10.000 de absolvenți. Prin urmare, direcționarea investițiilor numai pentru a crea posturi noi nu este suficientă.

În condițiile acestea, cel mai important lucru este să formăm cât mai mulți programatori. Iar dacă statul nu este capabil să o facă, ar fi util să organizeze măcar un sistem de formare profesională bazat pe o școală de scurtă durată (spre exemplu un curs de 18 luni), care ar forma oameni din alte domenii unde nu există suficiente locuri de muncă în prezent. La acest sistem ar putea cotiza fiecare companie pentru a putea recupera ulterior oameni astfel formați.

________________________________________________________________________________

Eric Gouin este Director al People Centric, lucrează de 15 ani în domeniul IT în România și în Franța, fiind implicat în crearea și gestionarea mai multor echipe de dezvoltare pentru o societate de outsourcing franceză. Începând cu experiența sa de management în cadrul People Centric, el se află în mijlocul activităților de recrutare IT și de evaluare a competențelor tehnice din acest domeniu.