IMM-urile românești riscă să piardă avantajul competitiv din cauza lipsei de expertiză în AI | RAPORT

România se află în prezent într-un moment crucial pentru transformarea digitală a companiilor sale. Deși 73% dintre IMM-urile românești declară că folosesc deja inteligența artificială (AI), doar 22% o fac la scară largă, sub media regională în ceea ce privește utilizarea avansată, arată datele unui raport recent al AI Chamber.
În pofida acestui decalaj, 66% dintre firmele românești intenționează să extindă utilizarea AI – un nivel de entuziasm comparabil cu cel din Polonia și Slovacia. Totuși, doar 36% dintre companii sunt familiare cu AI Act, sub media regiunii de 39%, ceea ce indică o lipsă de pregătire pentru noile cerințe de reglementare. În plus, 57% dintre firme declară că lipsa de cunoștințe reprezintă principala barieră în adoptarea AI, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa Centrală și de Est (CEE).
Cum folosesc companiile AI în regiune
Sondajul realizat în rândul a peste 3.200 de IMM-uri din 11 țări CEE arată că peste 75% dintre companiile din regiune folosesc deja AI, dar doar 25% o fac la scară largă. Cele mai frecvente utilizări sunt: analiza datelor (40%), traducerea automată (35%) și automatizarea sarcinilor repetitive (28%).
„Acest raport contestă mitul că adoptarea AI ține doar de accesul la tehnologie. Factorul decisiv este maturitatea organizațională – claritatea leadership-ului, pregătirea talentelor și intenția strategică. IMM-urile din CEE ar putea deveni lideri globali în AI aplicată dacă sunt sprijinite de cadre de reglementare adecvate și inițiative educaționale. Oportunitatea este reală, la fel și riscul de a rămâne în urmă”, explică Tomasz Snażyk, CEO al AI Chamber.
Mentalitatea antreprenorilor români față de AI
Raportul împarte companiile în patru tipologii:
- Optimiști practici – 19%
- Conștienți cu bariere – 31%
- Indiferenți față de AI – 29%
- Retrași digital – 21%
Această distribuție arată o deschidere relativ bună față de AI, dar și o lipsă acută de resurse și expertiză internă. Deși 66% dintre firme cred că AI va transforma industria lor – peste media regională – doar 44% anticipează beneficii directe asupra activității proprii.
Un alt aspect important este legătura dintre dimensiunea companiei și maturitatea AI: firmele mai mari (50–250 angajați) se încadrează mai frecvent în categoria „Conștienți cu bariere”, în timp ce microîntreprinderile sunt supra-reprezentate în rândul „Retras digital”.
Chiar și în absența infrastructurii digitale optime, angajații români arată interes pentru inovare: 61% caută activ modalități de a folosi AI la locul de muncă, unul dintre cele mai ridicate procente din regiune. În același timp, doar 8% dintre companii se declară pregătite pentru un audit AI, un nivel similar cu media CEE, dar alarmant în contextul intrării în vigoare a AI Act.
România și decalajul digital
Pe ansamblu, România ocupă o poziție de mijloc în peisajul AI din CEE: deschisă la inovație, dar afectată de lipsa cunoștințelor, a strategiilor clare și a competențelor digitale. Doar 36% dintre companii cunosc AI Act, comparativ cu 66% în Cehia și 52% în Polonia.
Mai mult, 25% dintre firme nu au demarat niciun proces de formare a angajaților în domeniul AI, ceea ce riscă să adâncească prăpastia dintre companiile pregătite și cele rămase în urmă.
Competitivitatea IMM-urilor românești
Raportul apare într-un moment în care AI redefinește puterea economică globală. Conform UNCTAD, piața AI la nivel mondial va ajunge la 4,8 trilioane de dolari până în 2033, o creștere de 25 de ori față de 2023.
În acest context, România nu își mai poate permite să amâne investițiile în AI. Deși apetitul pentru transformare există – 66% dintre firme vor să extindă utilizarea AI – lipsa competențelor interne și sprijinului sistemic rămâne o provocare majoră.
„Fereastra prin care CEE – și România – își poate defini viitorul digital este deschisă, dar nu pentru totdeauna. Întrebarea nu mai este dacă să îmbrățișăm AI, ci cât de repede, cât de sigur și cât de strategic putem să o facem, înainte ca decalajul față de liderii globali să devină ireversibil”, concluzionează Tomasz Snażyk.
Foto: ID 343039543 ©Ahmadrizal7373 | Dreamstime.com