Principiul progresului – folosește-te de micile realizări pentru a genera emulație la locul de muncă

Autorii au extras fragmente zilnice din jurnalele participanților, 238 de oameni din echipe de creație, ce lucrau în 3 industrii, la 7 companii diferite. La finalul fiecărei zi de lucru, respondenții își evaluau viața profesională și descriau într-un jurnal online, confidențial, evenimente pozitive, negative sau neutre. La final, autorii au studiat 12.000 de postări, descriind experiențele oamenilor timp de peste 12.000 de zile la serviciu.

Ei au descoperit că munca ocupă un rol extraordinar de important în viețile oamenilor. Marea majoritate ne dorim să avem succes și să contribuim la ceva cu adevărat valoros. Contrar crezului popular, munca nu este doar o modalitate de a face bani, ci ceva foarte personal. Oamenii vor mai mult de la serviciu decât un salariu. Vor să simtă că au o contribuție la ceva, iar acel ceva de obicei implică alți oameni.

Principiul progresului

Teresa Amabile și Steven Kramer au făcut legătura între viața profesională interioară și performanță, spunând că, din toate rezultatele descrise în carte, cel mai important lucru pentru angajați este sentimentul de progres într-o activitate cu semnificație.

O activitate cu semnificație nu presupune neapărat vindecarea cancerului, ci poate fi ceva obișnuit,ca de exemplu a oferi clienților un produs util sau de calitate, iar progresul poate consta în mici pași către acest scop. Autorii au denumit acest fenomen principiul progresului. Ca el să aibă efect, activitatea trebuie să fie importantă pentru persoana în discuție.

Oamenii sunt mult mai fericiți și implicați când simt că progresează, ceea ce îi face mai productivi, în consecință, mai valoroși pentru organizație.

Viața profesională interioară

Dar ce înseamnă viața profesională interioară – “inner work life”? Este fluxul constant de emoții, percepții și motivație pe care oamenii îl experimentează pe parcursul zilei de lucru. În fiecare zi, oamenii reacționează la stimulii primiți și încearcă să găsească sensul evenimentelor prin care trec. Aceste reacții emoționale le afectează motivația pentru muncă – ceea ce are o influență puternică asupra productivității. Prin cercetare, autorii au aflat că oamenii care au o viață profesională interioară pozitivă sunt mult mai creativi, productivi și implicați, de asemenea, mai prietenoși cu colegii. Opusul e la fel de valabil: când fluxul este negativ, angajații sunt neproductivi, neimplicați și se comportă mai puțin colegial.

Autorii au identificat doi factori cheie sau clase de evenimente, ce influențează viața interioară și progresul.

Catalizatori vs. inhibitorii

Evenimentele catalizatoare sunt cele care permit în mod direct progresul și includ lucruri ca: a specifica obiective clare sau a furniza resurse suficiente pentru a atinge aceste obiective. Opuși catalizatorilor sunt inhibitorii – ce fac progresul dificil sau imposibil: obiective neclare, micro-management, lipsa resurselor.

Alimentatori vs. toxine

Alimentatorii sprijină și întrețin viața interioară profesională și includ acțiuni ca: a arăta respect și a oferi suport emoțional. În opoziție găsim toxinele, ce includ lipsa respectului și crearea unui mediu de lucru ostil.

Alimentatorii și catalizatorii merg mână în mână pentru a oferi un mediu de lucru în care oamenii obțin performanță și implicare totală în activitate. Sentimentul de împlinire le vine din progresul obținut în activitatea cu semnificație de care vorbeam mai devreme.

Catalizatorii sunt despre a ajuta oamenii să aibă succes în munca lor. Bineînțeles, organizația beneficiază de acest succes. Dar autorii cred că, atunci când managerii înțeleg cu adevărat principiul progresului, realizează că unul din rolurile lor primordiale este să își servească subordonații, prin oferirea de catalizatori și alimentatori.

Acest punct de vedere este în ton cu mișcarea de “servant leadership” a lui Peter Drucker, ce vorbește despre faptul că liderii trebuie să înceapă să-și servească angajații. Principiul progresului sprijină această idee și oferă și motivul: prin servirea oamenilor și a muncii lor, nu numai că la finalul zilei avem angajați mai fericiți, ci și mai productivi.

Principiul progresului are o implicație interesantă pentru manageri: impactul extraordinar pe care îl au lucrurile mici. Creștere subtilă, treptată, în proiectele la care lucrează, îi pot face să radieze de productivitate pe angajați. La fel funcționează și oposul: regresul, micile evenimente ce ne țin pe loc sau ne fac să involuăm au efecte catastrofice asupra vieții noastre interioare. De aceea, managerii ar trebui să îndepărteze obstacolele din viața echipelor lor – chiar și cele mai mici ciondăneli pot dăuna grav productivității. O altă implicație este nevoia ca managerii să spargă marile obiective în bucățele mici de activități, realizabile, pentru a maximiza efectul de progres pe care îl experimentează angajații. Dacă managerii se concentrează doar pe obiective mari, finale, nu vor obține același angajament ce vine doar din small wins – ce urmăresc până la urmă același obiectiv spectaculos.

Ce poți face tu, ca individ, ca să-ți îmbunătățești viața profesională interioară?

Protejează cu religiozitate cel puțin 20 de minute în fiecare zi, pentru a te ocupa de ceva ce contează pentru tine, spune Teresa Amabile. Dacă e nevoie, ascunde-te într-o sală de conferințe sau mergi la o cafenea din apropiere. Apoi notează progresul făcut, chiar dacă e mic. Progresul și mini-celebrarea (pe care o faci sub formă de notiță în agendă), îți vor păstra starea de bine pe termen lung.

Ce poate face un manager pentru a rearanja mediul de lucru și a pune în centru progresul?

Autoarea spune că managerii ar trebui, de asemenea, să aloce măcar 5 minute în fiecare zi, pentru a analiza progresul echipei lor și greutățile întâmpinate de membri. La final, e important să se gândească la un plan de acțiuni care să faciliteze progresul, în termeni de catalizatori și alimentatori.

Alexandra Banu are 25 de ani și este Marketing & PR Officer în cadrul firmei de training şi consultanţă AchieveGlobal.