România raportează cel mai scăzut nivel al posturilor vacante din UE

Eurostat indică o rată a posturilor vacante de doar 0,6 % în România, în primul trimestru al anului 2025. Acest nivel apare ca extrem de redus în comparație cu media UE de 2,2 %, dar și în raport cu zona euro (2,4 %). Constatul situează România la capătul inferior al clasamentului european.

Nivelul record plasat sub 1 %

Rata posturilor vacante din România a coborât la 0,6 % în T1 2025, față de 0,7 % în T4 2024. Această rată este cea mai scăzută din UE, plasând România sub Polonia (0,8 %) și la egalitate cu Bulgaria și Spania (0,9 %) .

Distanţare de media europeană

Rata UE în ansamblu a ajuns la 2,2 % în T1 2025, în scădere de la 2,3 % în trimestrul anterior și de la 2,6 % în T1 2024 . Zona euro a consemnat 2,4 %, în scădere de la 2,5 % în T4 2024 și de la 2,9 % în același trimestru din 2024 .

Averea UE vs. România

În industria şi construcţii, rata medie a posturilor vacante a fost de 1,9 % în UE și 2,1 % în zona euro. În servicii, nivelul a urcat la 2,5 % (UE) și 2,7 % (euro). România însă s-a plasat mult sub aceste valori în ansamblu, fiind singura ţară cu o rată sub 1 %.

Repartizarea pe ramuri economice indică un deficit puternic de oferte de muncă în toate sectoarele din România. În industrie şi construcţii, UE și zona euro au avut medii mult mai mari decât 0,6 %. Situaţia din România sugerează o ofertă limitată de joburi noi.

CITEȘTE ȘI: Abilități cheie care te ajută să te afirmi într-un loc de muncă remote

Reducerea ușoară față de trimestrul anterior denotă o tendință de scădere continuă. În România rata a atins 0,7 % în T4 2024, după ce fusese la 0,8 % în T3 2024 . Această evoluție se înscrie într-un context regional în care majoritatea statelor au înregistrat scăderi sau niveluri stabile.

Ocuparea forței de muncă

Scăderea sau stagnarea posturilor vacante a afectat 20 de state membre. România se poziționează la capătul opus, ceea ce ridică îngrijorări asupra cererii de forță de muncă. Lipsa de oportunități noi ar putea reflecta un deficit structural în economie, fie în termeni de competitivitate, fie de adaptabilitate la cerințele pieței.

Această situaţie ar putea avea implicţii pentru politica de ocupare a forţei de muncă. Guvernul și autoritățile locale ar putea interveni prin facilități fiscale, formare profesională și mobilitate regională. De asemenea, investitorii din domenii ca servicii şi industrii ar putea fi influențaţi de aceste date.

România a raportat în T1 2025 o rată de 0,6 % a posturilor vacante, cea mai mică din UE. Comparativ cu media de 2,2 % la nivel comunitar, indicatorul semnalează un deficit sever în piața locală a muncii. Intervenţiile guvernamentale și strategiile economice locale se impun pentru a stimula cererea și diversifica oferta de locuri de muncă.

Principalele date T1 2025

• România: 0,6 % (T3 2024: 0,8 %, T4 2024: 0,7 %)
• UE: 2,2 % (T4 2024: 2,3 %, T1 2024: 2,6 %)
• Zona euro: 2,4 % (T4 2024: 2,5 %, T1 2024: 2,9 %)

Foto: ID 80953724 | Business © Jure Gasparic | Dreamstime.com