Românii recunosc lacune ale școlii tradiționale în pregătirea copiilor pentru viață

Doar 34 % dintre români cred că școala tradițională pregătește copiii pentru viață. 71 % dintre tineri întâmpină dificultăți la găsirea unui loc de muncă. Peste jumătate dintre părinții cu copii sub 18 ani sunt dispuși să plătească suplimentar pentru formare practică și orientată spre interesele copiilor.

Percepții și reacții ale familiilor

Studiul Reveal Marketing Research arată că doar 34 % din români consideră că educația tradițională pregătește eficient copiii, cu valori ușor mai ridicate în mediul rural (39 %) față de urban (32 %). Totodată, 28 % dintre părinți și-au mutat copiii în altă școală, în special în clasele V–VIII. 56 % sunt dispuși să plătească până la 500 lei lunar pentru activități extra‑școlare adecvate intereselor copiilor . Lipsa de competențe practice îi determină pe tineri să întâmpine obstacole la angajare, conform a 71 % dintre respondenți.

Nevoi pentru pregătire practică

Părinții solicită mai mult decât materii teoretice. Ei cer stagii, cursuri vocaționale și mentoring în domenii practice – IT, antreprenoriat, arte. Interesul pentru astfel de activități atinge 56 %. Aceste este un semnal al nevoii de educație relevantă. În locurile unde școala nu oferă opțiuni flexibile, observăm orientarea către programe extra‑școlare, chiar și la costuri semnificative. Părinții cred că statul și mediul privat trebuie să colaboreze pentru introducerea de stagii remunerate și practică directă în școli. Acest lucru ar putea reduce șomajul în rândul absolvenților când își aleg drumul în viață.

Model și influență parentală

Copiii au nevoie de modele comportamentale clare și de abilități concrete pentru integrare pe piața muncii. „Cred că sunt cel puțin două perspective din care este util să abordăm dezvoltarea profesională a copiilor: pe de o parte e nevoie să luăm în considerare ce învață copiii de la adulții semnificativi din viața lor și felul în care aceștia se constituie ca modele de urmat, iar pe de altă parte e nevoie să examinăm abilitățile de care ei au nevoie pentru a ajunge la o maturitate profesională satisfăcătoare. Copiii învață prin imitație. Ei absorb ca un burete, de când se nasc, informațiile livrate direct sau indirect de adulții pe lângă care își petrec timpul în viață,” explică Suzana Gras, psihoterapeut de familie.

Reformă și perspective

Pentru a ajusta sistemul, sunt propuse mai multe direcții: reforme curriculare orientate spre abilități practice, integrare de stagii și parteneriate cu companii, opțiuni vocaționale în școală și comunicare deschisă cu părinții. Dacă statul și mediul privat colaborează eficient, se pot reduce decalajele între competențele cerute de angajatori și cele oferite de învățământ.

Percepția familiei reflectă un sistem educațional rigid, depășit și neadaptat cerințelor unei piețe de muncă dinamice. Soluții precum formare practică, curriculum flexibil și modele adecvate în familie ar putea transforma școala tradițională într-un mediu relevant și motivant. Altfel, parcursul profesional al tinerilor va rămâne vulnerabil, iar încrederea în sistem se va subția.

Foto: ID 108954597 © Monkey Business Images | Dreamstime.com

CITEȘTE ȘI: Antreprenoriat în educație: Cum construiești o soluție AI-first