Se putea sau nu fără creșterea TVA? Ce spun specialiștii în economie
Creșterea TVA aduce în prim-plan primele contre publice între președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan. Șeful statului a declarat, recent, că majorarea taxei putea fi evitată, dacă erau luate, înainte de toate, alte măsuri. De cealaltă parte, liderul Executivului susține că această creștere este necesară, din cauza presiunii de timp la care România este supusă. Dincolo de contrele politice, ce spun, însă, economiștii? Ar fi fost posibilă rezolvarea sau remedierea crizei bugetare fără majorarea TVA?
Înainte, însă, ce au declarat, mai exact, președintele și premierul?
- Nicușor Dan (14 iulie): Nu s-a început cu corecția privilegiilor înainte de măsuri care să afecteze toată populația din cauza unei presiuni a timpului pentru piețele financiare, care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile. Singura soluție credibilă pentru aceste piețe acum a fost că vor crește veniturile la buget. În momentul învestirii, angajamentul Guvernului a fost că nu va majora TVA și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără creșterea TVA, era nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri și discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și astfel s-ar fi putut evita majorarea TVA.
- Ilie Bolojan (2 iulie): La instalarea acestui Guvern, domnul președinte ne-a solicitat, pe bună dreptate, să facem tot ceea ce este posibil pentru a nu crește TVA și pentru a ne concentra în principal pe reduceri de cheltuieli, pe optimizări de investiții. Și acestea se vor face, în așa fel încât să nu mai punem să spunem o povară suplimentară pe români. Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții în toată această perioadă legate de pachetul fiscal, am ajuns la această soluție pe care Guvernul și-o asumă în așa fel încât să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu ni-l putem permite pentru țara noastră, pentru că pagubele ar fi incomparabil mai mari, în primul rând pentru cetățenii de rând.
Se putea fără creșterea TVA?
Părerile sunt împărțite inclusiv în rândul specialiștilor. Într-o reacție pentru Revista CARIERE, profesorul de economie Mircea Coșea explică faptul că majorarea TVA putea fi evitată, dacă erau luate alte măsuri.
„Absolut sigur se putea evita creșterea TVA-ului. TVA ar fi putut să fie pus pe ultima poziție a unui liste de eventuale măsuri, pentru că noi nu avem de-a face pe o crize economică, avem de-a face pe o criză bugetară. Criza bugetară presupune și posibilitatea unor alte metode de a o rezolva, fără a avea efecte foarte importate, din punct de vedere negativ, asupra populației și a mediului de afaceri”, spune profesorul Coșea.
Acesta mizează pe măsuri precum combaterea evaziunii fiscale și stimularea companiilor din agricultură.
„Se putea evita prin următorul lucru. În primul rând, prin rezolvarea problemei enormei evaziuni fiscale, pe care o practică societățile cu capital-majoritar de stat. Este o evaziune care e cunoscută, la miliarde se situează, este bazată pe interes politic, pentru că societățile cu capital-majoritar de stat sunt surse de alimentare economică a politicii, prin fel de plasamente a unor persoane în consilii de administrație, director și așa mai departe. Prin protejarea unor firme care aparțin unei grupări politice, sau chiar unor firme care aparțin chiar politicienilor de vârft, dar sub alt nume, de rude, de prieteni și așa mai departe. Acolo sunt sume importante care se puteau, într-o poziție relativ rapidă, să fie incluse în economie și ar fi arătat, așa cum dorea și Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale, că există această dorință de a depolitiza economia. Nu s-a făcut lucrul ăsta. În al doilea rând, trebuia să existe o politică de stimulare imediată, acum în campania agricolă, a societăților de prelucrare a materialelor prime agricole. În principal semințele, grâu, porumb, floarea soarelui, dar și a legumelor și fructelor. Se putea face prin organizarea unor producții locale, care ar fi realizate un lucru extrem de important, și anume, reducerea importului. Importul de alimente este una dintre principalele cauze ale deficitului bugetar”, susține Coșea.
Cheltuielile din administrație
Totodată, reducerea cheltuielilor guvernamentale ar fi trebuit, potrivit profesorului Coșea, să fie printre primele măsuri adoptate.
„În al treilea rând, trebuiau luate măsuri în legătură cu reducerea cheltuielilor la nivelul instituțiilor bugetare guvernamentale. Subliniez guvernamentale, pentru că nu trebuia să se ia niciun fel de măsuri altor instituții bugetare care acționează în domenii absolut utile societății, cum sunt învățământul, sănătatea, ordinea publică. Dar în jurul guvernului gravitează zeci de institute, agenții, comitete, fel de fel de organizații, care sunt de multe ori necunoscute, publicul nu știe de ele, nu au un job foarte stabilit, dar care au cheltuieli foarte mari, pentru că sunt locurile unde se plasează politrucii. (…) Mai mult decât atât, trebuia să existe imediat o măsură de reducerea a cheltuielilor în ceea ce privește anumite investiții care sunt nu neapărat prioritare. Și aici mă refer la investiții din domeniul sportului, al amenajărilor culturale și așa mai departe”, susține Mircea Coșea.
Potrivit acestuia, România ar fi trebuit să negocieze „un deficit mai mare pe o anumită perioadă și să se controleze de către Uniunea Europeană nu mărimea deficitului, ci modul cum este utilizat deficitul.”
De precizat este că premierul a anunțat că, în cel de-al doilea pachet de măsuri, așteptat să ajungă în Parlament la finalul lunii iulie, vor fi incluse măsuri care vor viza inclusiv companiile de stat, precum reducerea indemnizațiilor sau a numărului de membri din consiliile de administrație, printre altele.
Presiunea timpului
Unul dintre argumentele invocate de Executiv în adoptarea primului pachet de măsuri este faptul că țara noastră nu are mult timp la dispoziție (vezi declarația premierului, de mai sus).
„Ridicarea TVA-ului nu aduce o colectare la buget în măsura în care TVA-ul s-a ridicat. Diferența dintre procentul ridicării și procentul colectării este în defavoarea colectării. Deci în momentul în care se mărește TVA-ul, colectarea scade, dar crește economia neagră. (…) Deocamdată nu avem niciun fel de garanție că va produce imediat (rezultate, n.r.) Ce va produce imediat e creșterea inflației”, susține Coșea.
De cealaltă parte, consultantul economic Adrian Negrescu, a declarat, pentru Revista CARIERE, că majorarea TVA poate arăta rapid că țara noastră are capacitatea remedierii situației bugetare.
„Creșterea TVA era inevitabilă din prisma faptului că este taxa care aduce bani instant la buget, iar România trebuia să demonstreze că este capabilă să echilibreze deficitul. S-a ajuns la creșterea taxelor, urmează tăierea cheltuielilor. Sper ca planul să funcționeze și să evităm Junk-ul, retrogradarea la categoria țărilor nerecomandate investițiilor”, explică Adrian Negrescu.
Acesta este de părere că evitarea majorării TVA nu ar fi fost posibilă.
„Creștere TVA era inevitabilă, indiferent de opiniile electorale ale domnului Nicușor Dan. O spun încă din primăvara lui 2024, când finanțele publice se deteriorau vizibil iar politicienii ne acuzau că promovăm apocalipsa financiară. Atunci când a dat asigurări că nu va crește TVA, Nicușor Dan s-a grăbit, a încercat să își creeze un avantaj însă pare că nu cunoștea toate datele problemei, nu avea dimensiunea reală a crizei bugetare, cea mai gravă din istoria recentă. TVA-ul urma să crească din octombrie 2025, însă realitatea bugetară a dat peste cap toate prognozele. După primele 5 luni, situația bugetară s-a înrăutățit față de anul trecut, astfel că măsura a fost devansată. Altfel spus, în loc să strângem cureaua, am cheltuit mai mult”, explică Adrian Negrescu.
Foto: ID 392107228 © LCVA | Dreamstime.com