Temerile privind criza datoriilor suverane deteriorează încrederea executivilor în mediul de afaceri

Dacă în luna iunie în Slovacia, 84% dintre respondenți erau optimişti, în prezent doar 12% se mai aşteaptă la o schimbare pozitivă. În mod similar, dacă în luna iunie nimeni nu se aştepta la scăderi în economie, acum 52% dintre directorii executivi ai ţării preconizează un declin. Se remarcă o creştere uşoară a ponderii de respondenți care consideră că finanțarea bancară este mai uşor accesibilă (de la 81% în luna iunie, la 88%).

În România, în schimb, aşteptările directorilor executivi în privința economiei în următoarele şase luni au rămas relativ neschimbate față de ediția anterioară a studiului. Eşantionul din România a oferit în mare răspunsuri neutre comparativ cu restul țărilor participante.

Cu toate acestea, directorii români sunt cei mai pesimişti în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor lor. Se continuă astfel tendința remarcată la edițiile anterioare, ponderea de optimişti coborând de la 63% (T3 2010) la 48% (T2 2011), respectiv 31% acum. Pe de altă parte, din studiu reiese şi o schimbare importantă în ceea ce priveşte aşteptările de creştere a veniturilor din vânzări şi a planurilor de achiziții pe următoarele 12 luni.

Rezultatele studiului dat publicităţii de compania Deloitte relevă că per ansamblu directorii executivi din Europa Centrală sunt pesimişti în privința economiilor din regiune în 2012, iar nivelul de încredere a revenit la valoarea înregistrată în urmă cu un an (indicele compozit este 110).

Această scădere are loc după cinci creşteri consecutive raportate de ultimele ediții ale studiului. Pesimismul directorilor executivi este determinat de temerea că actuala criză a datoriilor suverane s-ar putea agrava, deteriorând astfel în continuare economiile din regiune, în următoarele 6 – 12 luni.

Încă de la izbucnirea crizei globale, Europa Centrală s-a împărțit în două tabere în privința perspectivelor economice. Nordul regiunii (Polonia, Cehia, Slovacia) a fost în general mai optimist. În acelaşi timp, țările din sud (Ungaria, România şi Croația) s-au arătat în permanență mai prudente. Iată de ce, opinia directorilor executivi diferă de la țară la țară.

Numai 16% dintre CEO sunt optimişti în privința perspectivelor economice generale în următoarele şase luni. În acelaşi timp, 43% cred că situația se va deteriora în viitorul apropiat.

Pesimism accentuat în nord

A şasea ediție a studiului arată că optimismul economiilor din nord a fost afectat semnificativ. Aceste țări se bazează foarte mult pe industria prelucrătoare şi pe exporturile în Europa de Vest. Drept rezultat, ele sunt cel mai afectate de problemele crizei europene a datoriilor suverane.

Respondenții din Polonia sunt cu precădere afectați de situație. Indicele de încredere al țării a revenit la nivelul înregistrat la prima ediție (septembrie 2009). Până acum, directorii din Polonia au fost cei mai optimişti dintre participanții la studiu.

În prezent, doar 10% dintre ei se aşteaptă la reluarea angajărilor la companiile pe care le conduc, față de 36% la ediția din iunie. Nivelul de optimism s-a diminuat şi în ceea ce priveşte veniturile din vânzări anticipate pentru anul viitor, o pondere de 62% anticipând acum venituri în creştere, față de 85%, în luna iunie.

În Cehia, deteriorarea încrederii este evidentă la fiecare răspuns din chestionar. Peste un sfert dintre directorii executivi chestionați (27%) se aşteaptă la venituri reduse, față de 16% în iunie. Perspectivele privind personalul sunt împărțite în mod egal între cei care se aşteaptă la o creştere, respectiv o scădere în următoarele 12 luni (27%).

Perspectivă prudentă, dar stabilă în sud

Dacă încrederea s-a diminuat semnificativ în țările din nord, la sud scăderea a fost mai lină. Directorii executivi din Croația au devenit mai prudenți în privința creditării bancare, 64% dintre ei spunând că o astfel de finanțare este uşor de accesat, față de 83% la ediția din iunie. În acelaşi timp, a crescut ponderea celor care consideră că termenii de plată a creanțelor se prelungesc în mod ‘nerezonabil’: 70%, față de 53% în urmă cu şase luni.

Cu toate acestea, croații sunt mai optimişti față de restul țărilor implicate în studiu în ceea ce priveşte perspectivele financiare ale companiilor pe care le conduc, planurile de lansare de noi produse şi servicii, precum şi nivelul angajărilor pe următoarele 12 luni.

În Ungaria se observă cea mai importantă schimbare de atitudine în privința veniturilor anticipate din vânzări, în următoarele 12 luni. În iunie, 63% dintre respondenți mizau pe creştere, față de 29%, în prezent. Majoritatea participanților (57%) spun că nivelul vânzărilor va rămâne neschimbat.

Totodată, directorii executivi din Ungaria sunt optimişti în ceea ce priveşte angajările, deşi majoritatea (60%) preconizează că personalul va rămâne relativ neschimbat în următorul an. Ungaria este, de asemenea, cea de-a doua țară după Slovacia care are perspective stabile în ceea ce priveşte cheltuielile de capital pe următoarele 12 luni.

În mod evident, accentuarea crizei datoriilor suverane din Europa şi a incertitudinii de la nivel global provoacă schimbări considerabile la nivelul încrederii în regiunea nordică din Europa Centrală. Acest lucru aliniază de fapt țările respective la statele din sud, care au fost în mod evident mai prudente în cursul ultimelor luni.

Per ansamblu, rezultatele studiului indică o scădere îngrijorătoare a încrederii din regiune, pentru prima dată de la lansarea indicelui, în T4 2009.

Zone economice speciale

Chestionarul de la această ediție a inclus şi o serie de întrebări cu privire la zonele economice speciale, urmărind să identifice importanța ajutorului public în planurile de investiții din anumite teritorii, în opinia directorilor executivi chestionați.

• Aproape toți participanții (99%) spun că ajutorul de stat nu a fost un factor decisiv la momentul realizării de investiții în trecut.
• Doar 8% dintre ei consideră că ajutorul de stat s-a dovedit foarte important în cazul unei investiții anterioare.
• 67% au indicat că ajutorul de stat nu a fost luat deloc în calcul.
• Industria prelucrătoare este prima care ia în calcul un astfel de ajutor, 37% dintre reprezentanții acestui domeniu raportând că au avut acest lucru în vedere în cazul unei investiții anterioare. Urmează industria de retail / comerț (22%) şi energie şi resurse (15%).
• Peste o treime dintre respondenți (38%) spun că ajutorul public ar fi unul dintre factorii luați în calcul la momentul realizării unei investiții noi pe viitor.
• În Cehia şi Polonia, majoritatea participanților la studiu (67%, respectiv 62%) consideră că posibilitatea de a dispune de un astfel de ajutor ar putea fi unul dintre factorii de decizie la selectarea locului de realizare a unei investiții viitoare. Numai 27% dintre omologii din Croația, Slovacia şi România sunt de aceeaşi părere.
• Industria prelucrătoare este prima care ar putea lua în calcul un astfel de sprijin la momentul realizării unei investiții noi (60% dintre respondenți).

Detalii despre Indice

Indicele reprezintă o analiză a opiniilor şi previziunilor exprimate de directori din cele mai mari companii din Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia. Deloitte a publicat prima ediție a studiului Business Sentiment Index în septembrie 2009, iar a doua în decembrie 2009. Eşantionul include aproximativ 200 de companii din rândul celor mai mari companii din regiune.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina oficială a proiectului: www.deloitte.com/bsi.