Tineri și dependenți financiar de părinți: o generație blocată între salarii mici și costuri mari

În România, tot mai mulți tineri adulți continuă să depindă financiar de părinți, chiar și după ce își găsesc un loc de muncă. Fenomenul reflectă o realitate economică dură: salariile mici, chiriile ridicate și lipsa educației financiare împiedică autonomia generațiilor Millennials și Z. Această dependență prelungită afectează nu doar stabilitatea financiară a tinerilor, ci și echilibrul emoțional și relațiile familiale.

Salarii mici, cheltuieli mari

Conform studiului Portretul Gen Z – Insights PulseZ, ediția 2023-2024, Generația Z în România, 52% din tineri au constrângeri financiare și provocări legate de gestionarea banilor. 50% dintre tineri sunt motivați să fie independenți financiari. Doar 7% din tineri apelează la sprijin specializat atunci când trec prin momente stresante. Constrângerile financiare sunt cele mai mari provocări (52%). 45% din respondenți admit că se confruntă zi de zi cu stresul și presiunea responsabilităților. De asemenea, majoritatea tinerilor (51%) ascultă muzică pentru a se relaxa.

De asemenea, 58% dintre milenialii români trăiesc de la un salariu la altul, iar 35% dintre cei din Generația Z se află în aceeași situație. Această instabilitate financiară îi determină pe mulți să amâne planuri importante, precum achiziționarea unei locuințe sau întemeierea unei familii.

Părinții, sprijin financiar prelungit

Același studiu relevă faptul că 65% dintre părinți își susțin financiar copiii adulți, chiar și până la vârsta de 40 de ani. Această susținere include acoperirea cheltuielilor pentru alimente, locuință și facturi. Mulți părinți consideră că sprijinul oferit este necesar, având în vedere dificultățile economice cu care se confruntă tinerii.

Chiriile ridicate reprezintă un alt obstacol major pentru independența tinerilor. În România, aproape patru milioane de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani locuiesc cu părinții. „Este foarte greu pentru un tânăr din România să plece de acasă în condiţiile în care salariile sunt foarte mici la acest nivel de vârstă, chiriile sunt destul de mari, iar perspectivele sunt destul de dificil de estimat. România este campioană la taxele pe muncă. Suntem țara cu cele mai mari taxe pe salarii,” explică Adrian Negrescu, consultant financiar.

Lipsa educației financiare

Un alt factor care contribuie la dependența financiară a tinerilor este lipsa educației financiare. 71% dintre români și-ar fi dorit să fi învățat mai multe despre administrarea banilor personali încă din școală. Această lipsă de pregătire îi face pe tineri vulnerabili în fața provocărilor economice.

Dependența financiară prelungită a tinerilor români de părinți reflectă o combinație de factori economici și educaționali. Pentru sprijinirea autonomiei tinerilor, este esențială implementarea unor politici care să vizeze creșterea salariilor, accesul la locuințe accesibile și introducerea educației financiare în școli. Numai astfel se poate construi o generație capabilă să își gestioneze independent resursele și să contribuie activ la dezvoltarea societății.

Foto: ID 277315095 © Golubovy | Dreamstime.com

CITEȘTE ȘI: Pentru ce sunt dispuși tinerii să renunțe la munca remote