AI trends. Valorificarea atuurilor româneşti se află la frontiera progresului tehnologic

“Avem un potenţial semnificativ de inovare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor informaţionale în România, nu doar prin outsourcing. Neaderând la Declaraţia de Cooperare pentru Inteligenţă Artificială, România confirmă poziţia de codaşă europeană în digitalizare, şi mai ales lipsa de viziune proactivă a oficialilor”.

Cele de mai sus sunt specificate într-un comunicat de presă al INACO, organizație care cheamă Guvernul României să nu rămână decuplat de progresul tehnologic 4.0 şi să adere la Declaraţia UE de Cooperare pentru Inteligenţa Artificială.
“Potenţialul economic este uriaş, atât prin dezvoltările AI, cât şi prin tehnologiile blockchain. În România se derulează în prezent mai puţin de 0,8% din proiectele europene pe blockchain, iar interesul pentru integrarea AI există doar din partea companiilor private', mai informează INACO. Potrivit INACO, până în 2025, a patra revoluţie industrială şi tehnologică va aduce dezvoltări uimitoare prin inteligenţă artificială, robotică şi transport autonom, ceea ce va transforma radical modul în care trăim şi în care lucrăm.
Cadrul strategic naţional, menţionează comunicatul, reglementat prin Strategia pentru Agenda Digitală 2020 este, din păcate, complet neprietenos cu evoluţia tehnologică.

“De altfel, cel mai acut dezavantaj competitiv semnalat în ultimul Raport Global al Competitivităţii, publicat de către Forumul Economic Mondial, ne arată că rămânem în topul ruşinii globale la achiziţiile publice de tehnologii noi, pe locul 133 în lume din 137 de ţări analizate. Organizaţiile care nu vor reuşi să ţină pasul cu transformarea digitală şi să integreze tehnologiile AI cu activitatea lor vor pierde teren, fie ele publice sau private. În acelaşi timp, guvernele care refuză să susţină transformarea digitală şi evoluţia către AI vor suferi un eşec din punct de vedere al integrării propriilor cetăţeni în tabloul european al drepturilor economice şi sociale. INACO consideră că Guvernul României trebuie să acorde o importanţă majoră Declaraţiei de Cooperare pentru Inteligenţă Artificială şi Blockchain şi să monitorizeze foarte atent punerea sa în execuţie, prin valorificarea atuurilor româneşti. Nu ajunge să fim printre primii sau ultimii semnatari, dacă ratăm bună sa execuţie”, se mai spune în comunicat.

Veniturile generate de aplicarea directă şi indirectă a AI vor creşte

“Se discută deja intens despre locuri de muncă care vor dispărea şi altele noi care vor apărea. Un studiu realizat de Tractica prognozează că veniturile generate de aplicarea directă şi indirectă a AI vor creşte de la 643,7 milioane de dolari în 2016, la aproape 60 miliarde de dolari până în 2025, cu o creştere anuală medie de peste 50%. Un raport recent publicat de Forrester prevede că, până în 2027, inteligenţa artificială va face să dispară 24,7 milioane de locuri de muncă şi va crea 14,9 milioane de noi locuri de muncă, multe dintre acestea în tehnologii noi. Noile tehnologii vor genera noi nevoi şi vor duce la crearea unor noi competenţe, la care educaţia românească şi formarea profesională continuă este chemată să răspundă repede”, se arată în document.

Până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor bazate pe blockchain şi se estimează că vor fi investite până la 340 milioane euro în perioada 2018 – 2020. “'Obiectivul Comisiei Europene este de a explora potenţialul blockchain pentru îmbunătăţirea serviciilor europene transfrontaliere. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având un potenţial enorm pentru administraţiile, întreprinderile şi societatea noastră şi a accelerat programele de finanţare Horizon 2020 în acest sens”, mai menţionează sursa citată.