Călin Rangu: Pentru eliminarea birocraţiei şi a corupţiei avem nevoie de o structură de tip CIO Office Guvernamental
Domnule Rangu, CIO Council sprijină proiectul CIO Office Guvernamental de peste 4 ani de zile. Care sunt principalele avantaje pentru mediul guvernamental, dar mai ales care sunt principalele avantajele ale acestui proiect pentru cetăţeni?
Proiectul CIO Office Guvernamental ar reprezenta o etapă esențială în procesul de maturizare al guvernanței informatice naționale, urmând a reprezenta un catalizator al arhitecturilor informatice globale în domeniul guvernamental, arhitecturi orientate spre servicii, bazate pe informație și reutilizare, pe standardizare, politici unitare și interoperabilitate. Este de fapt un factor de modernizare a proceselor guvernamentale pentru susținerea a ceea ce este larg recunoscut ca e-guvernare. Proiectul propus reprezintă un factor de transformare a modului de comunicare și interacțiune cu cetățenii, cu mediul de afaceri și alte instituții guvernamentale, reducând asimetria informațională cauzată de lipsa guvernanței informației, parte a Guvernanței IT. Acest lucru va reduce practicile monopoliste, puterile discreționare, lipsa de transparență și responsabilitate, toate factori generatori ai practicilor incorecte.
Din perspectiva cetățenilor, proiectul CIO Office Guvernamental va asigura acele servicii digitale publice către cetățeni care să acopere toate evenimentele de viață ale acestora. Ei vor putea folosi servicii digitale când doresc să interacționeze cu autoritățile, fie că se căsătoresc, fie că dărâmă un zid în apartament și au nevoie de autorizație, fie că doresc să își plătească obligațiile financiare.
În primul rând, se va evita anarhia informațională, va crește încrederea cetățenilor că utilizarea serviciilor digitale e la fel de sigură ca și a celor pe hârtie. Iar câștigul de timp și de eficiență nu se întoarce în și mai multă birocrație, în păstrarea în paralel a unor documente pe hârtie, pentru eventuale controale ulterioare. Se propune existența unui set de servicii general valabile în toată țara sau în străinătate, pentru toți cetățenii, în care interacțiunea birocratică a cetățeanului sau a unei companii să fie cât mai redusă. Reducerea birocrației, a asimetriei informaționale, a corupției, vor fi beneficii directe și indirecte de mare importanță pentru cetățeni.
Spuneaţi în conferinţă că CIO Office Guvernamental ar putea fi văzut ca „cel mai înalt for în orchestrarea tehnologiei informației în mediul guvernamental”. Poate această structură să fie percepută ca o duplicare a responsabilităţilor MInisterului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI)?
În nici un caz. MCSI trebuie să păstreze partea de elaborare si susținere a strategiilor, a misiunii și a viziunii politice care trebuie implementate tehnic de către CIO Office Guvernamental. MCSI stabilește ce servicii se doreşte să fie digitalizate, conform angajamentelor politice și a angajamentelor internaționale. Orchestrarea despre care vorbeam se referea la zona de implementare a proceselor care să susțină serviciile, prin implementarea unei arhitecturi informatice globale. Termenul de orchestrare are semnificații tehnice, de sincronizare și interoperabilitate la nivel de informații și aplicații, care susțin serviciile către cetățeni.
România se regăseşte pe locul 27 din 27 în ceea ce priveşte nivelul serviciilor informatice oferite cetăţenilor din ţările europene. Cum vă explicaţi că România, care are un potenţial uriaş de specialişti în informatică, se regăseşte pe acest ruşinos ultim loc? Nu este o contradicţie?
Este o realitate care într-adevăr poate fi catalogată foarte ușor. Avem și specialiști excepționali în informatică și în managementul sistemului informatic (de exemplu cei peste 50 de directori IT/CIO în companii mari românești și internaționale, în companii de stat, reuniți în CIO Council). CIO Office Guvernamental trebuie să acopere exact această ruptură între o abordare politicianistă, cu proiecte derulate fără o arhitectură globală, fără standardizare, fără politici unitare și fără obligația interoperabiltății și o abordare bazată pe practici unanim recunoscute, pe baza expertizei asigurate factorilor decidenți de către o structură formată din specialişti. Aceasta poate să susțină atingerea nivelurilor de maturitate specifică unui domeniu informatic profesionist și performant, în care specialiștii să se regăsească și să contribuie, să fie folosiți de români pentru români, nu să fie doar buni la exportul de inteligență.
Credeţi că modelele de CIO Office Guvernamental din Marea Britanie sau USA pe care le-aţi prezentat în conferinţă se pot aplica şi în România? Dacă nu, există un model potrivit pe care îl recomandaţi?
Principiile sunt general valabile tuturor, dar modelele variază în funcție de context. Modul de aplicare poate diferi de la țară la țară, dar toți vorbesc despre același lucru, deoarece sunt profesioniști cu același nivel de maturitate. Nu trebuie să inventăm nimic, modelele expuse au scopul de a arăta că dacă specialiștii în management informatic sunt lăsați să vorbească, succesul este aproape garantat. Totuși nu e suficient. Depinde de suportul constant și determinant primit în crearea și implementarea unui cadru care să permită independența profesională și decizională, bazate pe indicatori foarte clari de performanță.
Nu va fi suficient să se spună că s-a creat un astfel de cadru, dacă nu va fi poziținat corespunzător și nu i se va da suportul de a-și duce la îndeplinire obiectivele, deoarece problemele vor fi multiple, unele profunde. Trebuie voință politică pentru a asigura continuitate, pentru a crea o structură care să aibă forța să facă ce trebuie să facă, cu personal calificat fără numiri politice, pentru o adoptare duală atât a tehnologiilor, cât și a nevoilor cetățenilor și a instituțiilor publice, pe diferite paliere și domenii, dar cu o abordare integrată.
Modelele vehiculate pleacă de la principii comune, de exemplu cel al abordării orientate spre date/informație, asigurând trecerea de la managementul documentelor la managementul datelor şi al conţinutului care poate fi identificat, distribuit, securizat, combinat, într-un mod mult mai util beneficiarului informaţiei. Abordarea platformei distribuite este iar foarte importantă, susţinând lucrul în comun, în interiorul şi în exteriorul instituţiilor si agențiilor guvernamentale, pentru reducerea costului, susținerea proiectelor comune, aplicarea consistentă a standardelor, asigurarea consistenței în modul de creare şi livrare a informației.
Abordarea orientată spre client trebuie să genereze o poziționare corespunzătoare a cetățeanului față de tehnologie, urmând a influența cum se creează, gestionează şi prezintă datele pe site-uri web, aplicaţii, date furnizate direct, sau alte modele de livrare, permițând clientului să adapteze, distribuie și utilizeze informația. Esențială este abordarea securității și a confidentialității care să asigurare că inovarea se întâmplă într-un mod sigur şi confidenţial în livrarea şi utilizarea serviciilor digitale.
Vorbeam despre valorile intelectuale naționale, abordarea valorii datelor, a informaţiilor şi a oamenilor, acestea se bazează inclusiv pe bogăţia informaţiei deţinute de entităţile guvernamentale care sunt un activ național, cu o valoare potenţială uriaşă pentru public, antreprenori şi pentru propriile programe guvernamentale. Unul dintre activele cele mai de preţ este inteligenţa, capacitatea intelectuală a oamenilor.
Toate modele susțin niște scopuri generale, aproape identice, referitoare la asigurarea standardizării, elaborarea de politici unitare, a susţinerii securităţii informaţiei, managementul proiectelor naţionale şi economisirea resurselor bugetare, prin creşterea gradului de succes al proiectelor IT, utilizarea mai eficientă a fondurilor, evitarea risipei inutile, realizarea proiectelor în timp, responsabilizarea furnizorilor, implicarea sectorului privat, al asociațiilor, asigurarea unui suport profesional corect către factorii decidenți și achizitori, dar mai ales un suport real pentru cetățean în economie. O misiune esențială este asigurarea interoperabilității naționale (inclusiv prin Sistemul de Registre Nationale) și cu structurile UE, corelarea proiectelor într-un plan coerent cu o coordonare centrală profesionistă.
Asigurarea interoperabilităţii naţionale (inclusiv prin Sistemul de Registre Naţionale) cu structurile UE, corelarea proiectelor într-un plan coerent cu o coordonare centrală profesionistă.
Spuneaţi că CIO Office Guvernamental poate fi văzut ca un "Centru de inovare şi noi tehnologii". Unele dintre avantajele soluţiilor de tip cloud computing sunt chiar reducerea costurilor şi standardizarea serviciilor oferite. Credeţi că se poate dezvolta un sistem de tip cloud computing care să asigure servicii comune, standardizate pentru agenţiile statului sau chiar către cetăţeni? Poate această structură de CIO Office Guvernamental să asigure premisele pentru uniformizarea serviciilor către cetăţeni?
Răspunsul este cateoric da, însă trebuie să se țină cont două aspecte diferite, dar complementare. Infrastructura, modul de procesare, sistemul de telecomunicații sunt un aspect. Arhitectura informațională, de date, arhitectura logică și cea de servicii, aplicațiile software, bazele de date, procesele care susțin serviciile, guvernața IT în general sunt alt aspect. Cloud computingul ține de infrastructură, dar ce pui peste, cum foloseşti infrastructura pentru a genera serviciile finale către cetățean, sunt dincolo de cloud computing.
CIO Office Guvernamental va pune bazele utilizării sistemelor de cloud computing, astfel încât acestea să fie eficient utilizate, să îsi atingă scopul prin standardizare și reducerea cheltuielilor. Un serviciu de cloud computing e eficient când e furnizat unui număr mare de clienţi, sute de mii, milioane de cetățeni. Din acest motiv serviciile Google sau Microsoft sunt atât de eficiente. Dacă ai un serviciu pentru un număr mic de utilizatori cloud computingul nu este o soluție eficientă, poți beneficia însă de eficiența unei platforme tehnologice în regim de închiriere, sunt și alte forme de externalizare eficientă.
S-a spus în conferinţă că specialiştii IT din mediul public sunt la fel de bine pregăţiti ca şi cei din mediul privat. Totuşi, proiectele din mediul guvernamental sunt supuse permanent criticilor cetăţenilor pentru lipsa de performanţă, siguranţă sau securitate. Care credeţi că este principalul motiv pentru care proiectele din mediul public eşuează?
Proiectele eșuează exact datorită lipsei unei structuri de tip CIO Office Guvernamental. În România se vorbește de proiecte, de diferiți piloți informatici, dar lipseşte nivelul de guvernanță IT care să se asigure că aceste proiecte vor rezista peste ani, peste schimbările politice. S-au cheltuit miliarde si rezultatul este elocvent, ultimul loc din Europa în domeniul serviciilor către cetățeni. Multe proiecte au rezultate bune în interiorul diferitelor autorități publice, dar sunt insule care s-au dezvoltat din perspectiva nevoilor de automatizare internă și nu generează servicii complete către cetățeni. Este momentul să ne întoarcem cu fața la cetățeni. Stăm foarte bine la infrastructură, avem sisteme guvernamentale performante de comunicații, avem unele din cele mai mari viteze la Internet, dar ce facem cu ele? Ne lipseşte exact nivelul de deasupra. Abordarea trebuie să fie top-down.
În România avem multe strategii și multe proiecte. Dar de la strategie la proiect lipsește nivelul de arhitectură informatică integratoare, de interoperabilitate, lipsește Guvernanţa IT bazată pe principii şi profesionalism. Avem profesionişti foarte buni în implementare, dar dacă implementezi ceva fără un fundament sănătos si gestionat de profesioniştii în management care să aibă exeriența si maturitatea acumulată în timp, în medii corespunzătoare, este doar efort cu rezultate reduse.
Credeţi că CIO Council poate juca un rol activ în dezvoltarea şi consolidarea proiectului CIO Office Guvernamental? Poate fi asociaţia CIO Council un vector de schimbare pentru îmbunătăţirea climatului din cadrul comunităţii IT din România?
Încercăm să fim. Încercăm să aducem un aport social de experință și expertiză. Fiind o asociație de profesionişti în management informatic, nu vorbim de anumite tehnologii, de anumiți producători. Când eşti CIO, tehnologia este doar o unealtă, contează rezultatul final, de business, în acest caz beneficiile către cetățean. Din acest motiv avem o independență, am putea glumi numind-o apostolică, care ne dă libertatea de a sprijini pe cei care consideră că le putem adăuga valoare, când ni se cere. Dacă nu ni se cere, noi vom fi aceeași și suntem la dispoziția factorilor decidenți care poate la un anumit moment au nevoie de o opinie profesionită.
De ce conferinţele CIO Council sunt aşa de bine primite?
Poate pentru că vorbim dintr-o experiență obținută cu greu, prin muncă, nu facem marketing la nimic, deoarece înțelegem cel mai bine că totul în jurul nostru este în schimbare, că despre ce vorbim noi transced tehnologiile și producătorii. Membrii CIO Council România au atins un nivel de maturitate profesională care îi poate ajuta pe cei interesați, iar conferința noastră anuală diseminează exact opinii și concluzii utile celorlalți.