CE vrea să crească salariul minim din țări precum România sau Bulgaria

Propunerea a venit din partea comisarului european pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Laszlo Andor, iar Comisia urmează să o analizeze în cursul zilei de miercuri.

Practic, Andor militează pentru ''prevenirea unei curse distructive de scădere a costului forței de muncă și asigurarea unei calități decente a muncii''.

“Riscul scăderii costului forței de muncă este foarte mare, mai ales în țările cu o distribuție inegală a veniturilor și un salariu minim foarte mic în rândul angajaților care au contracte de muncă temporare și în rândul familiilor monoparentale”, se arată într-un comunicat al Comisiei.

În prezent, salariul minim național se regăsește în mai multe țări comunitare, însă valoarea variază semnificativ de la un stat la altul. De exemplu, în România salariul minim este de circa 162 de euro (circa 700 lei), în Bulgaria de 147 euro, în Franța de 1.398 de euro, iar în Olanda de 1.447 euro, potrivit unui studiu realizat de Federația Angajatorilor din Europa.

Cel mai mare salariu minim se înregistrează în Luxemburg – 1.801 de euro, iar cel mai mic în Republica Moldova – 72 de euro.

Pe de altă parte, Germania, Italia, Austria și țările scandinave nici măcar nu au un salariu minim național. În timp ce în Italia și Austria salariul minim apare în contractele colective de muncă din anumite sectoare, în Germania o treime din angajați nu au dreptul la un salariu minim.

“Germania este adevarata problemă”, a declarat un oficial european, care a preferat să rămână sub anonimat.

Deși Comisia Europeană poate “sugera” statelor membre revizuirea politicilor sociale aferente pieței muncii, decizia finală aparține guvernelor naționale.

Totuși, creșterea salariilor minime în țările în care acestea se regăsesc la valori mult prea mici trebuie susținută de o revizuire a politicii fiscale.

“Efectul în mediu privat ar fi clar unul negativ, pentru că din start ar crește costurile legate de forța de muncă, iar costuri mai mari înseamnă un impact negativ asupra business-ului”, a declarat Oana Datki, country manager al Consulteam România.

De asemenea, economistul Florin Cîțu consideră că salariul minim, în loc să susțină dezvoltarea pieței muncii, duce la menținerea și creșterea somajului.

“În primul rând că, înainte de a ne gândi la creșterea salariului minim, introducerea și menținerea efectivă a unui salariu minim încurajează de fapt șomajul. De ce? Pentru că și piața muncii se comportă ca orice altă piață unde există cerere și ofertă. Practic, Comisia Europeană vrea să impună un preț minim pe această piață, preț care este oricum peste cel de echilibru. În acest caz, firmele se vor gândi de trei ori înainte de a mai angaja pe cineva”, a spus Florin Cîțu.

În opinia lui, cei mai afectați vor fi tinerii, care nu au experiență, întrucât unele companii nu își vor permite să plătească salariul minim pentru a-I angaja.

Totodată, CE va analiza miercuri și propunerea de mutare a accentului impozitării pe alte domenii, precum mediul, consumul și proprietatea, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea costului forţei de muncă și la stimularea angajărilor.

O altă masură propusă pentru încurajarea pieței muncii constă în promovarea subvențiilor pentru angajare, care îi vor ajuta pe angajatori să se implice în noi recrutări.