Responsabilitatea ecologică și consecințele lipsei reciclării

În România, se fac paşi timizi în domeniul comportamentului adecvat faţă de mediul înconjurător şi în zona afacerilor sustenabile. Până acum 25 de ani, eram forţaţi să reciclăm pentru că lipsurile erau multe şi-aşa am învăţat să fim creativi, recuperând şi refolosind obiectele. Iar acum respingem ideea. „Românii vor lucruri noi când vine vorba despre casă, nu e ca la îmbrăcăminte, unde magazinele second-hand sunt privite ca locuri de unde îţi iei haine altfel, ieşite din rândul modei, la preţuri de nimic.”, spune Adela Pârvu , jurnalist home & garden, care adaugă: „Occidentul are de vreo 30 de ani o cultură de tip do it yourself”.

„Şi asta odată cu dezvoltarea reţelelor de magazine de bricolaj şi apariţia unor materiale care se pun uşor în operă şi de către amatori. De asemenea, au existat curente care au avut legătură cu recilarea, dar nu din grijă faţă de mediu, ci ca reacţie la consumerism. De exemplu, „curentul shabby chic din UK, care a apărut în anii ’60-’70 ca o reacţie la nenumăratele obiecte de plastic care le-au invadat magazinele.” Acesta din urmă se axează pe recondiţionarea obiectelor vechi şi reinterpretarea lor într-o manieră modernă. În privinţa amenajărilor, în Occident se practică recuperarea. „Lemn recuperat, plăci de piatră recuperate, ornamente de fier (porţiuni din garduri, uşi etc.) care au făcut parte din construcţii cândva frumoase ori solide, iar acum sunt dezafectate. Aceste materiale sunt căutate pentru patina lor sau pentru istoria clădirii din care au făcut parte.”

Cercetaşul Dragoş Chioran

„Reciclarea și colectarea selectivă a deșeurilor este o evoluție firească a omului educat ecologic, care conștientizează impactul său asupra mediului înconjurător”, spune tânărul designer Dragoș Chioran, care mărturiseşte că a deprins această mentalitate când avea 12 ani şi era cercetaş. Acolo i s-a povestit în detaliu care sunt avantajele reciclării. „De atunci am considerat reciclarea ca pe o valoare personală în care am investit timp și energie. Eu sunt un produs al urbanismului descătușat și postcomunist; lipsit de norme și control. Am observat în jurul meu impactul direct al lipsei reciclării: mormanele de plastic, sticle şi metale, care sufocă peisajul urban.” Şi, după ce te confrunţi cu asta, e natural să-ţi doreşti o schimbare.

În spatele lui „a arunca“ e mai mult decât o debarasare fizică. „În momentul în care te debarasezi de un deșeu, el nu dispare pur și simplu. În cazul plasticului, de exemplu, care are nevoie de 500-1000 de ani pentru a se descompune, stră-strănepoții tăi ar putea să se împiedice de o pungă aruncată de tine. Fiecare dintre noi are o responsabilitate față de sine și față de urmași, când aruncă materiale care ar putea fi reciclate.”

Citește și: Managementul verde în companii. Tu îl practici?

Noi producem din ce în ce mai multe materiale noi, în loc să investim în refolosirea celor existente. Vorba comedianului George Carlin, care spunea ironic: „Răspunsul la întrebarea existențială De ce am fost creați? este Pentru că Pământul își dorea plastic, dar nu putea să-l obțină singur, așa că ne-a creat pe noi, ca să-l fabricăm pentru el.”

Ce-nseamnă să fii designer enviromental? „Să transformi energiile creative în concepte vizuale care să educe, să îndemne și să faciliteze practicile ecologice ale publicului larg. Pentru designul environmental ai nevoie de o abordare holistică, una care să vină cu idei care pot schimba prin noutatea lor obiceiurile faţă de mediu, existente în societate.” Practic, ce face el? „Un designer environmental colaborează cu entitățile și companiile care militează pentru reciclare și responsabilitatea față de mediu, astfel încât să transpună în spațiul public mesaje vizuale cât mai puternice.”

The wow factor

Dragoş Chioran a devenit cunoscut datorită reinterpretării designului a trei obiecte: recipentele de colectare selectivă ale Eco-Rom. „De când le-am văzut, am început să mă gândesc cum ar putea fi îmbunătățite în mod artistic pentru a atrage atenția publicului. M-am gândit că, dacă ar fi transformate în niște „monstruleți”, prin aplicarea inteligentă a unor autocolante, ar rămâne mult mai bine întipărite în memoria vizuală a privitorilor.”

Dragoş crede că o societate poate deveni responsabilă din punct de vedere ecologic prin două metode. Una este educaţia. „Responsabilitatea ecologică și consecințele lipsei reciclării trebuie predate în școli, de la o vârstă fragedă. Nimic nu este mai puternic decât un set de valori. Dacă printre valorile copiilor noștri ar fi și grija față de mediu și recliclarea, societatea s-ar schimba și ea, cu timpul, în acestă direcție. Fără o fundație solidă, eforturile actuale sunt fragmentate.”

Citește și: Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun cine ești și unde vei ajunge

Cea de-a doua metodă este reprezentată de campaniile vizuale. „Media și internetul sunt cele mai importante pârghii de transformare socială din acest moment. Pentru a schimba modul în care noi, societatea, percepem responsabilitatea ecologică este nevoie de o serie de campanii cu un siaj vizual foarte puternic, care să devină parte din cultura noastră zilnică. Aș vrea să vad mai multe organizații investind în asemenea campanii.”

În România, efectele campaniilor de conştientizare nu sunt spectaculoase. „Sunt bune ca mesaj și obiectiv, dar nu au greutatea necesară să schimbe cu adevărat modul în care se colectează și se reciclează la noi. Mai mult, deocamdată nu există legislația și resursele care să permită colectarea cu adevărat ecologică a deșeurilor.” Mesajul pe care designerul vrea să-l transmită unei societăţi ultragrăbite este unul emoţionant: „Dacă numele tău ar fi ștanțat pe fiecare doză de aluminiu și printat pe fiecare pungă de plastic aruncată, te-ai simți la fel de confortabil să le arunci?”.

Lumina inteligentă

Căutăm să economisim energie, vrem să plătim mai puţin pentru ea, dar şi să drămuim resursele. Alternativa eficientă și durabilă la sursele de lumină tradiționale o reprezintă sistemele de iluminat cu LED. Lămpile fluorescente tradiţionale emit o lumină omnidirecţională, o mare parte din ea pierzându-se, în timp ce LED-ul concentrează toată lumina exact acolo unde este nevoie. În acest mod, sunt necesare mai puține corpuri de iluminat și se face o economie substanţială de energie. Aceste corpuri de iluminat mai au şi un alt avantaj, anume faptul că au o durată de viaţă de aproximativ 50.000 de ore, spre deosebire de 750 ore, cât are un bec incandescent, sau 8.000 ore, cât are un tub fluorescent. LED-urile nu necesită întreținere și nici nu generează costuri de înlocuire. Da, există o diferenţă considerabilă de preţ între iluminatul cu LED-uri şi cel clasic, dar se amortizează în scurt timp, de obicei, între unu și trei ani.

Citește și: De la lipsa specialiștilor la suprasaturare

Victor Cotrutz, CEO Greentek LED Lighting, ne-a detaliat. „Ca exemplu concret, într-o clădire nouă de birouri, cu o suprafață de aproximativ 12.000 mp, am instalat cu 30% mai puține corpuri de iluminat cu LED față de câte ar fi fost necesare dacă s-ar fi montat corpuri fluorescente. Această investiție a adus economii directe de aproximativ 70% și, datorită unor sisteme inteligente de control al luminii (autodimare în funcție de aportul de lumină naturală), economia de energie electrică a crescut până la 83%. Acestor economii li se adaugă faptul că timp de cinci ani mentenanța corpurilor de iluminat LED este zero, iar investiția poate fi amortizată în mai puțin de 16 luni. Economiile directe realizate folosind tehnologia LED oferită de Greentek sunt estimate la aproximativ 100.000 de euro/ an (calcul realizat pe baza prețului mediu al electricității în România).”

Optimizare şi impact

Gabriel Pantelimon, General Manager Xerox România, spune că de-a lungul timpului, datorită investiţiilor importante – la nivel de corporație alocă anual 5% din venituri pentru cercetare şi dezvoltare –, au lansat produse sau echipamente, dar şi tehnologii de imprimare care optimizează utilizarea resurselor şi reduc în mod considerabil impactul asupra mediului. Aceasta înseamnă hârtie, cartuşe de toner, echipamente gândite în aşa fel încât „luăm în considerare, în permanenţă, principiile reciclării, refolosirii şi economisirii”. Au dezvoltat o gamă variată de hârtie reciclată, care poate înlocui cu succes hârtia obişnuită în procesele de tipărire. Din ce în ce mai multe echipamente produse de companie sunt certificate Energy Star, lucru ce reduce considerabil consumul de energie electrică. Compania a perfecţionat tehnologii de imprimare care protejează mediul, cel mai bun exemplu fiind imprimarea cu cerneală solidă, care se consumă aproape în totalitate, astfel încât reziduurile sunt în cantitate extrem de mică şi netoxice. „Cantitatea de deşeuri produsă scade cu 90%, dacă se utilizează cerneala solidă. În plus, am dezvoltat tehnologii care automatizează procesele de lucru cu documentele din orice companie şi le permite acestora să lucreze în mediul digital, reducându-se astfel considerabil consumul de hârtie.”

Reîntoarcere la tradiție, în manieră contemporană

Gabriel şi Mihai Corbu sunt doi oameni pasionaţi de culturile ecologice. Au făcut masterate şi doctorate în ţară şi în afara ei pentru că au vrut să ştie cât mai multe despre agricultura organică înainte de a-şi începe propria afecere. Ecoshopping a fost lansată pe piaţa din România în 2012, după o lungă germinare, o analiză riguroasă a tendinţelor din lumea agriculturii şi alimentaţiei biologice. „Interesul primar a fost să implementez şi să trezesc în mentalitatea românilor disciplina nutriţiei sănătoase tocmai printr-o ofertă originală, cea a legumelor atent selecţionate, crescute exclusiv în sistem ecologic. De fapt, totul a pornit dintr-un idealism stimulat de studiile de specialitate pe care le-am urmat. Mai apoi a venit viziunea practică, modusul operandi prin care produsele naturale îşi pot recrea spaţiul de prestigiu în mentalitatea, dar şi în piaţa românească. Ceea ce am reuşit să creez este o reîntoarcere la tradiţie, într-o abordare contemporană”, spune Gabriel Corbu, optimist prin excelenţă şi entuziast aşijderea.

Cultura valorizată

Am vrut să știu ce crede despre tendinţele în domeniu. „Viaţa celor care trăiesc în mediul urban este dominată de timpul petrecut către sau la muncă, reducându-se inevitabil capacitatea lor fizică de a căuta şi alege ceea ce este înalt calitativ în nutriţia zilnică. Soluţia inerentă o reprezintă supermarketul, unde poţi găsi o aşa-zisă diversitate a lucrurilor necesare. Pieţele sunt inundate de produse crescute într-un mod forţat sau importate din ţări vecine, şi acolo fiind obţinute tot prin procese artificiale.” „Încercăm să umplem o nişă a celor nemulţumiţi de această falsă diversitate şi a dorinţei oamenilor de a avea produse de înaltă calitate, direct la uşă.”

Citește și: Cod roșu la soluții verzi

În Occident, lucrurile stau diferit. „În ţările puternic dezvoltate, fermierii de mărime medie sau mică îmbrăţişează această formă de agricultură organică, sustenabilă sau cât mai naturală, iar cei mari se îndreaptă inevitabil spre compromisul agriculturii industriale.” Produsele naturale sunt mult mai apreciate decât cele din supermarket. „În definitiv, vorbim despre o cultură valorizată mult mai puternic decât în spaţiul nostru, despre o mentalitate poate mai sănătoasă şi mai conştientă de calitatea unei vieţi oferite, în primul rând, de o hrană autentică.”

Astfel, în ciuda rezistenţei noastre vernaculare la conceptul de reciclare, iată că încet, dar sigur ne aşezăm armonios pe aceeaşi lungime de undă a curentului sustenabil pentru că începem să gândim, simţim, trăim privind către mâine, păşind peste aziul neapărat şi hedonist.