Alina Mihaela GAMAUF: „Alimentația sănătoasă crește calitatea vieții”
Tinerii cu dizabilități se numără printre cei mai marginalizați din populația de tineret din lume și au mai multe șanse de a se confrunta cu disparități sociale, economice și civice severe în comparație cu cei care nu au aceste probleme, chiar și în țările dezvoltate. Pentru mulți tineri cu dizabilități, excluderea, izolarea și abuzul, precum și lipsa oportunităților educaționale și economice sunt experiențe zilnice. În acest context, am stat de vorbă cu Alina Mihaela Gamauf, HR, CSR & Corporate Affairs, Membru în Comitetul Executiv al Carrefour, despre programul de educație și sănătate conceput de Carrefour și dedicat tinerilor cu dizabilități.
Aș vrea să discutăm despre programul de educație și sănătate conceput pentru tinerii cu dizabilități. Ce presupune, mai exact, acesta?
„Academia Carrefour. Sănătate, Educație și Terapie (SET) pentru copii și tineri cu dizabilități”, proiect lansat în parteneriat cu Fundația FARA și aflat în cel de-al doilea an de viață este, așa cum sugerează și numele său, o inițiativă curajoasă, cu multe provocări, dar cu un impact pozitiv extins pe termen lung, datorită materialelor educative care rezultă din acest proiect. Curajul proiectului constă în faptul că sprijinul persoanelor cu dizabilități implică foarte multă răbdare pentru a vedea rezultate, dar efectele sunt încurajatoare când implicarea se întinde pe o perioadă mai mare de timp, ceea ce ne-am și asumat, încă de la începutul proiectului.
Programul are trei componente principale: susținerea evoluției tinerilor cu dizabilități permanente care trăiesc în grija fundației partenere, îmbunătățirea vieții familiilor din medii defavorizate, care au în grijă copii și adulți cu dizabilități și utilizarea alimentației și a legăturii cu natura ca forme de terapie pentru copiii cu dizabilități din familii vulnerabile, care beneficiază de serviciile gratuite de terapie oferite de partenerii noștri în centrele specializate de terapie din țară.
Practic, amenajăm grădini terapeutice și locuri de tihnă și pentru studiul plantelor și organizăm, împreună cu specialiști în nutriție, psihologi și pediatri, activități menite să aducă alimentația sănătoasă în programul terapeutic, pentru a atinge starea de bine în toate aspectele legate de sănătatea fizică și mentală a beneficiarilor. În plus, am construit deja un circuit senzorial în aer liber la Centrul de Terapie și recuperare, Emanuel din Suceava pentru facilități terapeutice cu un impact pozitiv atât asupra copiilor, cât și asupra părinților și pentru consolidarea relației lor cu terapeuții. Mai mult, copiii și tinerii participă la grădinărit, ateliere de gătit, culegerea plantelor medicinale și pregătirea acestora pentru a fi folosite în cadrul terapiilor naturiste.
Ne puteți spune cât de importantă este alimentația în cazul tinerilor cu dizabilități?
Alimentația este extrem de importantă, iar implicarea conștientă și responsabilă a copiilor și tinerilor cu dizabilități în activități practice de grădinărit și gătit rezultă în mai mult echilibru și diversitate în cotidian, dezvoltarea și consolidarea unor abilități de interacțiune socială și autovalorizare. De aceea, intervențiile din cadrul acestui proiect pornesc de la indicațiile terapeuților și continuă cu ceea ce observăm zilnic că poate aduce îmbunătățiri în viața beneficiarilor. Alimentația sănătoasă crește calitatea vieții, buna dispoziție și contribuie la prevenirea bolilor cardiace, a accidentelor vasculare, a obezității, prevenirea unor afecțiuni precum diabetul, prevenirea declinului cognitiv și, în general are efect benefic asupra tonusului și spiritului oricărei persoane.
Și pentru că ne dorim să împărtășim ceea ce învățăm și noi, prin parteneriatul cu Fundația FARA, unul dintre rezultatele proiectului „Academia Carrefour. Sănătate, Educație și Terapie (SET) pentru copii și tineri cu dizabilități” îl reprezintă literatura de specialitate generată din activitățile proiectului, printre care și ghidul „Nutriția pentru persoanele cu afecțiuni psihice”. În cadrul Cercului Științific Studențesc de Nutriție și Stil de viață sănătos, de la Universitatea Ștefan cel Mare, din Suceava, reprezentanții fundației partenere au discutat cu 40 de studenți și medici invitați despre scopul ghidului, etapa de cercetare, culegerea informațiilor, elaborarea ghidului, dar și despre atelierele practice desfășurate în cadrul proiectului împreună cu tinerii cu dizabilități. Studenții au apreciat prezentarea că fiind stimulativă și convingătoare pentru a-și alege ca viitoare specializare Nutriția în boli psihice și au înțeles cât de importantă este includerea nutriției în planul de recuperare conceput pentru a-i ajuta pe cei care suferă de afecțiuni psihice.
Până în acest moment, care sunt rezultatele proiectului?
Până acum, proiectul are 158 beneficiari direcți și mult mai mulți beneficiari indirecți: 8 tineri cu dizabilități din Cacica au primit hrană mai bună, au primit responsabilități noi, au grădinărit, și-au îmbunătățit abilitățile de socializare; 60 de persoane din 12 familii care au în grijă o persoană cu dizabilități au mâncat mai bine și au înțeles cât de importantă este socializare pentru cei cu dizabilități izolați în familia lor; 90 de copii, beneficiari ai serviciilor de terapie ale fundației partenere au participat la activități inovative pentru ei: au gătit, au început să mănânce legume și fructe pentru că nutriționistul le-a prezentat într-o formă mai atractivă pentru ei.
Am dezvoltat grădini suspendate, grădini cu plante aromatice, am cultivat o seră și o grădină care asigură legume și fructe proaspete, iar două aparate de compost au fost introduse în activitatea zilnică a unor comunități vulnerabile.
Am demarat pregătirea unor materiale de literatură de specialitate, generate din activitățile proiectului, precum ghidul „Nutriția pentru persoanele cu afecțiuni psihice” și „Terapia în natură pentru persoanele cu dizabilități. Studii de Caz”.
Am creat cărți de bucate adaptate pentru tineri și copii cu dizabilități: „Rețetarul cu 12 rețete de la Casa Elisabeta” și „Rețete simple pentru copiii cu dizabilități”.
Programul are obiective de dezvoltare durabilă. Ne puteți spune de ce sunt atât de importante? Îmbunățirea calității vieții, într-un mod educativ și sustenabil este în general un proces de durată, cu atât mai mult când discutăm despre persoane cu dizabilități. Solariile și grădinile construite nu numai că asigură hrană zilnică proaspătă și necesarul pentru conservele pregătite pentru iarnă, dar cresc și sentimentul de utilitate și de încredere în forțele proprii, în viața tinerilor cu dizabilități. Aparatele de compost introduse în comunități vulnerabile nu numai că generează îngrășământ organic pentru solarii și grădini, dar aduc și noi responsabilități în viața tinerilor cu dizabilități, care îi motivează și le schimbă în bine rutina zilnică. Prin atelierele de gătit, copiii și tinerii cu dizabilități nu numai că mănâncă mai sănătos și învată să își prepare și singuri alimente simple, dar, alături de familiile lor, învață să facă și la cumpărături alegeri sănătoase.
Am citit despre Ionuț, un tânăr care, cu ajutorul acestui program, a reușit să rărească crizele de anxietate. Ce credeți că l-a ajutat să fie mai puțin anxios?
Pentru a vă răspunde la această întrebare, vă prezentăm, în cele ce urmează, un studiu de caz din ghidul „Terapia în natură pentru persoanele cu dizabilități. Studii de Caz”.
Activităţile de ziua recoltei au fost desfășurate împreună cu cei 8 beneficiari cu dizabilități, rezidenți ai casei Elisabeta – rezidenți care într-o măsură mai mare sau mai mică au grădinărit timp de 6 luni. În cadrul activităților, tinerii împreună cu angajații care îi îndrumă au pregătit coșuri cu legume și fructe din grădină, leau recunoscut culorile și gusturile, au gustat în diferite rețete preparate în casă. În cadrul activităţii nimeni nu a rămas pasiv, fiecare a avut ceva spus: „eu am udat în grădină!” , „Da, dar cine a săpat?”, „Eeeee! Dacă nu pliveam, nu mai aveam acum legume pe masă”, „Dar, eu am cărat gălețile cu apă…..că pe seceta asta…”.
Concursul lansat de a merge în grădină și de a găsi cea mai mare și mai grea sfeclă roșie a stârnit râsete, iar la final mândrie pentru cei care au găsit cele mai frumoase legume.
Momentele de recunoștință și de conștientizare a faptului că grădinăritul devine un stil de viață care ne îmbunătățește modul de a ne raporta la noi înșine și la natură în general, sunt foarte importante pentru starea de bine și pentru sentimentul de siguranță, mai ales în cazul persoanelor cu dizabilități. Activităţile de grădinărit desfășurate în liniștea naturii pot constitui un mod de eliberare emoțională și de exprimare a sentimentelor. Desfășurate în grup, acest tip de activități îmbunătățesc relațiile și sunt un mediu bun împotriva izolării.
Grădinăritul este o formă de terapie, mai ales pentru îmbunătățirea sănătății mintale, dar este și o sursă importantă de hrană sănătoasă.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 284
Pentru abonare, click aici
