Bill Gates donează românilor calculatoare în valoare de 26,9 milioane de dolari

Biblionet, iniţiat de Fundaţia Bill & Melinda Gates, îşi propune facilitarea accesului la internet prin introducerea tehnologiei moderne în bibliotecile publice. Întins pe o durată de cinci ani, cei 26,9 milioane de dolari donaţi de fundaţia lui Bill Gates s-au transformat în 6.460 de calculatoare care au fost la rândul lor donate către 1.500 de biblioteci. Mai mult decât atât, cei care au implementat programul s-au ocupat şi de instruirea a 2.175 de bibliotecari, care ştiu acum să-i şcolească pe toţi cei care vin la bibliotecă şi vor să acceseze internetul.

Efectul
Potrivit unui studiu Eurostat realizat în 2011, 54% din populaţia ţării nu a folosit niciodată un calculator. Dar s-ar putea ca cifrele să arate altfel în viitorul apropiat. Peste 275.000 de români au intrat pentru prima dată pe internet datorită noului serviciu oferit de bibliotecile dotate cu calculatoare. Practic, numărul vizitatorilor la bibliotecă a crescut cu 50%, mai ales în localităţile cu populaţie mai mică de 15.000 de locuitori. Cei mai mulţi vin la bibliotecă pentru internet, dar mai există un procent, ce-i drept destul de mic, care reuşesc să deschisă o carte sau un ziar în aşteptarea eliberării unui calculator. Potrivit datelor pe care le au cei de la Biblionet, 33% dintre beneficiarii programului, ceea ce înseamnă 2,3 milioane de persoane, declară că vin la bibliotecă doar, sau în primul rând, pentru calculator şi internet.

Promovare
Radu Paraschivescu, Cătălin Ştefănescu şi Vlad Petreanu sunt trei jurnalişti şi publicişti cunoscuţi care vor încerca să scrie mai multe poveşti din teritoriu, în scopul declarat de a promova iniţiativa fundaţiei lui Bill Gates în România. Cei trei se vor deplasa la mai multe bibliteci echipate cu calculatoare de acest program şi vor scrie câteva poveşti despre modul în care intenetul le schimbă oamenilor de la ţară viaţa. Poate că unii încearcă să înţeleagă mai multe lucruri despre subvenţiile agricole, alţii vor să-şi caute un loc de muncă sau pur şi simplu vor să se informeze sau să comunice. În orice caz, cei trei vor avea de lucru mai ales dacă vor avea şansa să întâlnească oameni care au intrat pentru prima dată pe internet după implementarea acestui program.

Paradoxul bibliotecilor
Gândul că avem cărţi în biblioteca de acasă e reconfortant, chiar dacă în realitate intenţia să scoatem o carte din ea şi să o citim până la capăt este mai degrabă accidentală. Asta se întâmplă, fireşte, din diverse motive, cel mai invocat fiind timpul sau alte preocupări. Este la fel de reconfortant să ştim că localitatea în care trăim are una sau mai multe biblioteci publice, deşi n-am mai trecut pe acolo din vremea studenţiei. Motivele sunt şi aici suficiente. Să ne imaginăm că avem un candidat la preşedinţia României care ne spune în campania electorală că va închide toate bibliotecile publice şi va da foc cărţilor dacă va ajunge preşedinte. Nu doar că şansele lui s-ar reduce la zero, dar gestul ar putea fi ridicat la rang de erezie culturală şi l-ar elimina pe respectivul din viaţa politică. Însă calculatoarele cu care au fost dotate bibliotecile din zona rurală ar putea fi un cârlig destul de bun pentru cei care poate vor avea şansa să citească şi o carte. Rămâne însă de văzut dacă bibliotacarii vor reuşi să menţină un climat de studiu şi nu vor permite ca biblioteca să se transforme într-un banal intenet cafe. Mai mult decât atât, rămâne de văzut dacă bibliotecarii, primarii şi cei de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional vor reuşi să crească fondul de carte în bibliotecile respective, astfel încât oamenii chiar să aibă ce citi, în cazul în care chiar ar vrea să o facă.