Ce ne rezervă viitorul

Predicţia este sinonimă cu subiectivitatea, pentru că, în general, oamenii nu sunt capabili să anticipeze viitorul. Cei mai mulţi dintre noi nu ştiu nici măcar ce vor face mâine sau peste câteva zile, de aceea sunt specialişti în management, care recomandă oamenilor de afaceri să nu-şi facă planuri cincinale sau pe o durată mai mare de câteva luni. Dacă nu ştim bine ce vom face noi, cum am putea să ştim care va fi destinul României în anul următor? Viitorul depinde de nenumăraţi factori imprevizibili. De pildă, gândiţi-vă că avem în faţă un an electoral, iar lumea politică este foarte greu de anticipat. Însă putem totuşi să intuim anumite tendinţe, în funcţie de ce s-a întâmplat în anii precedenţi. DC Communication a organizat o seară a predicţiilor în care a invitat pe scenă oameni din mai multe domenii care au conturat câteva lucruri despre viitor. Cum va arăta mediul investiţional din ţara noastră, care vor fi tendinţele în social media, dacă se vor îmbunătăţi legile, cum vom reuşi să privatizăm mastodonţii de tipul CFR Marfă sau dacă vor începe copiii să facă mai mult sport decât până acum? Sunt câteva întrebări la care s-au încercat răspunsuri.

Investiţii, construcţii şi consum

Ion Sturza, de la Fribourg Investments, a spus că o criză economică nu poate să dureze mai mult de cinci ani, dar că trebuie să fim conştienţi că investitorii serioşi nu bat la uşa României. „Guvernul trebuie să promoveze câteva privatizări majore (n.r. CFR Marfă şi Oltchim) şi să deblocheze pârghiile investiţionale, pentru că altfel ne vom baza în continuare pe uzina de la Mioveni şi pe agricultură.” Doar că agricultura depinde şi ea de multe, inclusiv de vreme. Totodată, Sturza crede că România ar trebui să meargă mai mult pe mâna unei relaxări fiscale, nu pe consolidare, şi a adăugat că i-ar plăcea ca de la anul oamenii de afaceri din România să îşi câştige banii şi altfel decât din insolvenţă.

Dragoş Pâslaru, de la GEA Consulting, a preferat să comenteze predicţiile Guvernului. De pildă, oamenii de la Palatul Victoria cred că vom înregistra o creştere a produsului intern brut, că vom avea un an agricol la fel de bun ca în 2013 şi că vom înregistra o creştere consistentă în sectorul construcţiilor. Ceea ce înseamnă că vom avea mai multe locuri de muncă, deci va creşte şi consumul. Pâslaru nu reuşeşte însă să înţeleagă pe ce anume se bazează Guvernul când spune că va creşte sectorul construcţiilor, care oferă locuri de muncă temporare şi nici de ce va creşte consumul, spunând ironic că poate ne vom întoarce la situaţia „credit doar cu buletinul”.

Pâslaru afirmă că „anul viitor ar trebui să ne bazăm mai mult pe finanţările pentru clustere, acele aglomerări competitive, care înseamnă că, în jurul unor oraşe, se coagulează, pe nişte lanţuri valorice, anumite comunităţi de afaceri”. O altă problemă amintită este cea legată de descentralizare, care ar trebui făcută anul viitor. Dintre autorităţile publice locale, 60 la sută nu îşi pot acoperi cheltuielile, iar 20 la sută sunt în faliment. Pâslaru nu a uitat nici de mult-discutata independenţă energetică, însă a încheiat pesimist, spunând că din cauza alegerilor e posibil să avem parte de clivaje politice şi de aceea România se va baza mai mult pe oamenii de afaceri şi pe industriile creative. În final, nu a uitat să precizeze că este nevoie de o mobilizare a clasei de mijloc.

Social media şi sport

Elena Badea, de la Ernst&Young, crede că, în ceea ce priveşte reţelele sociale, LinkedIn va deveni principalul canal de comunicare în zona B2B (business-to-business). Potrivit unui studiu recent, 41 la sută dintre români folosesc LinkedIn în acest fel, iar procentul va creşte anul viitor până la 55 la sută.

Dintre firmele care au răspuns aceluiaşi studiu, 78 la sută au spus că reţelele de socializare sunt foarte importante pentru ele şi se apreciază că procentul va creşte la 85 la sută.

Ivan Patzaichin, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară, dar şi antreprenor, s-a arătat dezamăgit de faptul că tot mai mulţi copii abandonează sportul sau nu îşi mai permit să îl practice. Doar copiii de bani gata mai pot să practice sportul de performanţă acum, iar numărul lor este foarte mic pentru a creşte campioni, a spus Patzaichin. Odată cu introducerea în programa şcolară a celor patru ore de educaţie fizică, campionul crede că lucrurile s-ar putea schimba în bine. În încheiere, Patzaichin nu a uitat că este antreprenor şi a sugerat că poate, în perioada ce urmează, vom profita mai mult de potenţialul ecoturismului pe care îl avem şi de celelalte avantaje naturale.

Evaziune fiscală şi avocaţi

Gabriel Şincu, tot de la Ernst&Young, a spus că sportul la care suntem campioni este evaziunea fiscală, însă managerul crede că Uniunea Europeană va adopta câteva reguli în acest sens. Ba, mai mult, se va întampla ceva, deoarece state precum Insulele Barbados sau Insulele Virgine primesc mai multe investiţii străine decât Japonia şi Germania, şi acest lucru nu va mai fi tolerat. Totodată, Şincu crede şi mai ales speră că se va întâmpla ceva cu reglementarea holdingurilor.

Avocatul Mădălin Niculeasa crede că 2014 va fi primul an în care vom asista la sancţionarea minciunii politice, deoarece bugetul de anul viitor va ajunge la Curtea Constituţională. „Vom avea primul caz în care instanţa constituţională se va uita pe fondul bugetului şi va sancţiona sinceritatea bugetară”, a spus Niculeasa. De asemenea, de la anul vom asista la o descreştere a calităţii legii. „Noi am fost obişnuiţi să aruncăm vina pe judecători şi pe avocaţi când se întâmplă ceva. În România avem legi proaste, pentru că nu avem specialişti care să facă legile. În 2014, când este un an electoral, pe fondul unui subiectivism şi pe cel al prostiei, calitatea legii va scădea“, a spus Niculeasa. Şi, când scade calitatea legii, oamenii au nevoie de avocaţi, pentru că nimeni nu o să mai înţeleagă nimic din legi. Va fi şi anul clienţilor. „Criza a adus un lucru fabulos pentru avocaţi: educarea clienţilor“, a spus avocatul.

Reactoare şi cultură

Un alt invitat pe scenă, Mihai Pop, a spus că România nu va porni reactoarele nucleare trei şi patru de la Cernavodă, deoarece consumul energetic este în scădere, dar că investiţiile în alte sectoare energetice se fac. Însă poate cea mai interesantă predicţie a serii a fost afirmaţia că România poate deveni un pol logistic al zonei, mai ales cu ajutorul portului Constanţa şi a CFR Marfă, asta dacă ambele vor fi privatizate. „Am putea face legătura între Hamburg şi Trieste“, a spus Pop.

Seara predicţiilor a încheiat-o antropologul Vintilă Mihăilescu, care a spus că şi anul viitor companiile vor continua poate şi mai puternic campaniile de imagine, pe responsabilitate socială, şi se vor face mai multe proiecte culturale. Antropologul nu a uitat să spună că deja are loc o întoarcere a spiritului românesc în conştiinţa noastră şi a prezis că vor creşte economia culturală şi industriile creative. „Anul viitor, cultura îşi va dovedi profitabilitatea”, a încheiat Mihăilescu.

Articol preluat din Revista Cariere de decembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici