În ce mod a fost surprinsă frumusețea sacră a României, de către Le Monde

După sosirea la Cluj, primul obiectiv al excursiei lui Bostnavaron a fost Breb, situat la poalele masivului Gutâi în Valea Marei. Bostnavaron îi liniștește pe cititori, dând asigurări că ”rețeaua rutieră, în special drumurile principale, este destul de bine întreținută”, iar peisajele sunt variate, alternând păduri, pășuni și sate cu case din lemn. A trebuit doar să se obișnuiască cu unele încetiniri, din cauza numeroaselor lucrări și în special a căruțelor, care apar uneori pe șosea.

Primire caldă și prietenoasă

La Breb, frumusețea pensiunii la care a făcut rezervare, cu poarta sa sculptată tradițional, este dublată de primirea ”caldă și prietenoasă” a proprietarilor, ”la înălțimea a ceea ce s-ar putea imagina”. În jurul localității Breb, abundă locurile de vizitare pentru a descoperi această regiune șicanată de istorie, unde localnicii au fost refractari și au rezistat tuturor regimurilor, inclusiv în epoca Ceaușescu. Pentru a înțelege bine evoluția sa, scrie semnatarul articolului, este esențial de vizitat Muzeul național al totalitarismului de la Sighet, unde fiecare celulă este un spațiu didactic ce permite înțelegerea modului în care s-a dezvoltat rezistența anticomunistă. Tot la Sighet, François Bostnavaron a vizitat sinagoga în stil baroc și casa natală a lui Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986.
De la Sighet, într-o jumătate de oră se ajunge la Săpânța, oraș faimos pentru “Cimitirul vesel”, își continuă relatarea François Bostnavaron, care descrie locul ca o asociere prolifică între un Rousseau local, un sculptor amator și un antreprenor de pompe funebre. Stan Ioan Pătraș, cel căruia îi datorăm acest cimitir extraordinar, a fost un pic din cei trei la un loc, estimează autorul reportajului, descriind în mod detaliat pentru cititori prin ce se face atât de remarcat acest loc.

Foarte cosmopolit

Excursia lui François Bostnavaron a continuat la mănăstirea Bârsana, la Rozavlea, Ieud, Moldovița, Prislop, călătoria de mai multe zile alternând pe drumuri de munte, păduri de pin sau sate, în farmecul culorilor toamnei ce amintesc de Vestul canadian. Au urmat Humor, Voroneț cu albastrul său celebru, supranumită “Capela Sixtină a Orientului”, biserica Arbore, Sucevița – ale cărei fresce exterioare sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Bostnavaron laudă bucătăria locală, este încântat de casele tradiționale, dar remarcă și unele mai moderne, ”adesea asociate cu o mașină de marcă nemțească, simbol al succesului”, potrivit Agerpres.
Revenind la Cluj în încheierea excursiei sale, Bostnavaron descrie orașul ca fiind foarte cosmopolit și, mai presus de toate, foarte conectat. În opinia lui, acest lucru se datorează în parte numărului mare de studenți, mai ales la medicină. ”Nu este neobișnuit să auzi vorbindu-se în franceză și există un motiv bun: mulți studenți care au ratat primul an în Franța vin să își încerce norocul aici”, scrie Bostnavaron în finalul reportajulului său.