Încrederea macroeconomică în România s-a prăbușit la minimul post-pandemic

Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociația CFA România a scăzut abrupt în aprilie 2025. A ajuns la 33,3 puncte – cea mai mică valoare din ultimii cinci ani. Această evoluție reflectă o deteriorare accentuată a așteptărilor în ceea ce privește economia. Potrivit președintelui CFA România, Adrian Codirlașu: „Riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipații, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În același timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%.”

Anticipațiile negative prăbușesc încrederea

Scăderea indicatorului este pusă în totalitate pe seama prăbușirii componentei de anticipații. Aceasta a scăzut cu 16,9 puncte într-o singură lună. În schimb, componenta care privește condițiile curente a crescut ușor, cu 2,1 puncte.

Participanții la sondaj anticipează un deficit bugetar de 7,9% din PIB pentru 2025. Aceasta reprezintă o deteriorare față de prognozele anterioare. Previziunile în ceea ce privește creșterea economică s-au redus la 0,7%. Mai mulți analiști iau în calcul și intrarea în recesiune.

Inflația, cursul și dobânzile cresc presiunea macroeconomică

Inflația anticipată pentru mai 2026 este de 4,78%, în creștere față de luna martie. Cursul de schimb EUR/RON este estimat în creștere. În următoarele 12 luni, media estimărilor indică o valoare de 5,1112 lei pentru un euro.

CITEȘTE ȘI: Piețele reacționează pozitiv la victoria lui Nicușor Dan

Majoritatea participanților (86%) preconizează o depreciere a leului. În plus, dobânzile sunt încă la niveluri ridicate. ROBOR la 3 luni este anticipat la 5,63%, iar randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani sunt estimate la 7,54%.

Riscuri pentru ratingul de țară și piața imobiliară

Procentul celor care prevăd retrogradarea României în categoria „junk” a crescut la 36%. Restul de 64% se așteaptă la menținerea ratingului actual. Analiștii avertizează că riscul de retrogradare este real, mai ales în contextul unei perspective negative.

Pe piața imobiliară urbană, 50% dintre analiști prevăd o scădere a prețurilor în următoarele 12 luni. Alți 43% estimează o stagnare. Doar 14% consideră că prețurile actuale sunt corect evaluate.

Previziuni pesimiste despre creșterea economică

Estimările în privința PIB-ul României în 2025 indică o creștere de doar 0,7%. Unele opinii merg chiar spre o posibilă recesiune. Deficitul bugetar este anticipat la 7,9% din PIB. Aceste cifre subliniază o deteriorare accentuată a cadrului fiscal și economic. Datoria publică este estimată la 57% din PIB în următoarele 12 luni.

Piața imobiliară sub presiune

50% dintre respondenți anticipează o scădere a prețurilor locuințelor în marile orașe. Alți 43% văd o stagnare. În plus, 78% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate. Doar 14% le consideră corect evaluate. Aceste date reflectă o încredere scăzută în sustenabilitatea valorilor actuale din piața rezidențială.

Sondajul Asociației CFA România relevă un climat macroeconomic dominat de incertitudine și pesimism. Anticipațiile evoluțiilor economice, fiscale și valutare sunt profund negative. Încrederea analiștilor financiari în viitorul economiei românești se află la un minim periculos.

Foto: ID 164161820 © Vlad Ispas | Dreamstime.com