20 de state membre au convenit crearea biroului procurorului public european

Decizia a fost luată, în conformitate cu mecanismul “cooperării consolidate”, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI), desfășurată joi la Luxemburg.
Potrivit acordului, biroul procurorului public european va avea jurisdicție în cele 20 de state membre care au convenit crearea EPPO, al cărui sediu central va fi la Luxemburg.

În conformitate cu procedura “cooperării consolidate” lansată la 3 aprilie acest an cu privire la EPPO, 18 state – Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania au fost de acord cu crearea biroului procurorului public european. Ulterior, Italia și Austria și-au exprimat intenția de a se alătura “'cooperării consolidate” în acest domeniu. Țările care nu iau parte în prezent la această inițiativă sunt Marea Britanie, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Polonia și Suedia, dar ele pot adera în orice moment.

O structură colegială

Conform unui comunicat de presă al Consiliului UE, EPPO va avea, cu anumite condiții, autoritatea de a investiga și pune sub acuzare în cazurile de fraudă cu fonduri UE și de alte fapte penale care afectează interesele financiare ale Uniunii, precizează Agerpres. EPPO va lucra ca o structură colegială, compusă din două niveluri. Nivelul central va consta dintr-un procuror-șef european, care va avea responsabilitatea generală pentru EPPO. Nivelul descentralizat va fi format din procurori europeni delegați localizați în statele membre, care vor avea ca sarcină desfășurarea cotidiană a investigațiilor penale, în acord cu regulamentele și legislația țării membre respective.

Nivelul central va monitoriza, orienta și superviza toate anchetele și punerile sub acuzare decise de procurorii europeni delegați. Deși competențele sale sunt limitate la statele membre participante, EPPO va coopera și cu celelalte țări membre ale UE.
Crearea EPPO va avea nevoie de consimțământul Parlamentului European, care poate aproba sau respinge prin vot cu majoritate absolută legislația respectivă, fără însă a o putea amenda.