800 de persoane cu dizabilități vor fi învățate să-și găsească un job
Obiectivul major al proiectului este de a facilita integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilități, prin servicii de dezvoltare a potenţialului lor profesional şi acces la formare profesională şi ocupare. Proiectul se derulează în regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est şi Sud-Muntenia, începând cu 29.04.2014, pe o perioadă de 18 luni.
Prin intermediul proiectului, 800 de persoane cu dizabilităţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului şi persoane de etnie romă, îşi vor îmbunătăţi competenţele personale şi profesionale şi abilităţile de identificare a unui loc de muncă. Ele vor beneficia de servicii de informare şi consiliere profesională, motivare, formare profesională, mediere pe piaţa muncii şi acompanierea la locul de muncă. Beneficiarii vor fi îndrumaţi către cursuri de calificare şi recalificare pentru locurile de muncă cele mai căutate.
Totodată se va lucra şi cu 400 de specialişti pentru eliminarea prejudecăţilor şi stereotipurilor şi crearea de aşteptări pozitive cu privire la potenţialul de integrare socială şi profesională a grupurilor vulnerabile. Specialiştii sunt reprezentanţi ai agenţiilor publice / private care furnizează servicii sociale şi de ocupare grupurilor vulnerabile, din administraţia publică locală şi organizaţii neguvernamentale, voluntari, angajaţi şi manageri de companii.
Proiectul a pornit de la o evaluare potrivit căreia cele trei grupuri vulnerabile sunt caracterizate de un nivel scăzut al competenţelor personale şi profesionale. De exemplu, sistemul educaţional creează dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilităţi (incidenţa neşcolarizării este de 7 ori mai mare faţă de populaţia generală, iar rata abandonului timpuriu este de 2 ori mai mare (sursa: Raportul Societăţii Academice din România „Diagnostic: exclus de pe piaţa muncii – Piedici în ocuparea persoanelor cu dizabilităţi”, 2009). La fel, dacă tinerii români în general au o situaţie dificilă privind angajarea, la cei care părăsesc sistemul de protecţie a copilului se adaugă lipsa unei reţele de sprijin şi slaba dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă („Studiul privind situaţia tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului”, 2005, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale). Cât despre copiii romi, ei au de 6 ori mai multe şanse să abandoneze şcoala ("Părăsirea timpurie a şcolii – cauze şi efecte", Roma Education Fund, 2013).
Această situaţie are drept consecinţă rata scăzută de ocupare : rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi (care au vârsta şi capacitatea de muncă) este de 12%, cu mult sub rata populaţiei generale (în jurul a 60% în ultimii ani) şi sub media persoanelor cu dizabilităţi în multe ţări din UE (50%) (conform Raportului SAR). Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie „adesea nu ştiu să practice o meserie”, fiind expuşi şomajului. La populaţia de etnie romă rata de ocupare este de doar 36% („Raportul societăţii civile asupra implementării Strategiei Naţionale de Integrare a Romilor şi a Planului de Acţiune al Deceniului în România în 2012”).
Pe de altă parte, s-au constatat probleme în percepţia generală asupra potenţialului de integrare socială şi profesională a grupurilor vulnerabile. Grupurile vulnerabile se confruntă adesea cu indiferenţa sau atitudinea discriminatorie a angajatorilor, opiniei publice şi specialiştilor în ceea ce priveşte angajarea lor, principalul rol care li se atribuie fiind acela de beneficiari ai sistemului de asistenţă socială.
La aceste nevoi proiectul va răspunde dizprin creşterea numărului de persoane formate profesional, creşterea relevanţei calificărilor persoanelor în dinamica pieţei muncii, implementarea unui program de motivare inovator şi imbunătăţirea atitudinii specialiştilor şi a ocupării grupurilor vulnerabile.