Căldură din gunoaie. Un model suedez
În România, 99% din deşeurile urbane strânse sunt depozitate la groapa de gunoi şi lăsate acolo pradă păsărilor, maidanezilor şi trecerii vremii. În Suedia, doar 1% se aruncă, iar restul este reciclat şi valorificat energetic. Companiile deţinute de municipalităţi scot profituri mari din producţia de energie electrică şi termică, atât cât să contribuie suficient la construcţia de şcoli, drumuri sau alte obiective ale comunităţilor. Cu o investiţie de 200 de milioane de euro, un oraş mare de la noi poate prelua modelul nordic şi poate deveni, astfel, independent energetic.
Cele mai multe CET-uri autohtone ard combustibil convenţional (cărbune, gaz sau păcură) consumând resurse financiare enorme şi poluând serios mediul înconjurător. Unităţile şi-au depăşit în marea lor majoritate durata de viaţă, iar reţelele de distribuţie de agent termic pierd căldură, astfel încât aerul şi solul patriei se încălzesc aiurea. Ceea ce, în termeni financiari, înseamnă o cheltuială inutilă de 2,5-3 miliarde de lei anual la nivelul întregii ţări. În aceste condiţii, sistemul centralizat de termoficare a rămas azi cu doar jumătate din cele 3 milioane de apartamente racordate în 1990, cealaltă jumătate migrând către centralele de apartament sau către alte surse de căldură.
Citiți articolul integral pe IncomeMagazine.ro