Când viitorul bate la ușă, dilema finanțării educației e tot mai presantă

Perioada de criză afectează grav şi sistemul universitar, iar conducerile încearcă să găsească soluţii pentru a continua activitatea. E necesară însă o abordare integrată, în care finanţările publice (naţionale, dar mai ales europene), trebuie împletite cu cele private, fără însă a periclita calitatea curriculei academice.

Suntem prea obişnuiţi să vedem în universităţi doar centre de învăţământ superior. Acum câţiva ani am avut o foarte productivă discuţie cu Theo Jans, profesor la Facultatea de Ştiinte Politice a Universităţii Libere Bruxelles (VUB). Este foarte interesant cum un profesor universitar în Belgia, de nici 40 de ani, reuşea să coordoneze de ani buni doctoranzi, ceea ce este încă greu de imaginat în România. Activitatea sa era de asemenea extinsă pe toate cele 4 componente: academic, training, cercetare şi consultanţă.

Universităţile clujene sunt cel mai mare angajator din Ardeal, aprecia fostul rector al Universităţii Tehnice din Cluj, Radu Munteanu. „Marile companii înghesuindu-se să recruteze studenţii clujeni, în special în domeniul tehnic”. Trebuie să se acorde o mai mare atenţie acestor parteneriate cu mediul privat pentru ca ceea ce se întâmplă la nivel academic să aibă o continuitate în economie. Universitatea ″Babeș-Bolyai″ din Cluj a înţeles importanţa adaptãrii, având un pro-rector, Mihaela Luţaș, responsabil cu cu mediul de afaceri, fundraising, relaţia cu alumni, practica studenţeascã. Acum UBB este prima universitate din România care folosește o platformă de crowdfunding pentru finanţarea proiectelor sale universitare.

Citește și: Brandul care nu spune o poveste nu vinde

Acest tip de acţiune este o formă evoluată de fundraising (colectare de fonduri) care înlocuieşte sistemul clasic de donaţie cu unul practicat pe scară largă în Statele Unite şi în Uniunea Europeană.

La European Business Summit de la Bruxelles, preşedintele Patronatului European, Jurgen Thumann, propunea asigurarea de susţinere financiară europeană pentru statele membre care încep reforma sistemului educaţional naţional, pe modelul german, îmbinând pregătirea teoretică și practica. Exemplele pozitive au fost Austria, Elveţia şi Danemarca. Doar printr-o colaborare strânsă cu sectorul de afaceri aplicarea conceptului “educaţie în vederea angajării” va fi posibilă.

Unele universităţi europene au înţeles de mulţi ani cum funcţionează sistemul european şi şi-au implantat “reprezentanţe“ în capitala Europei. Acum câţiva ani directorul Departamentului Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Madrid îmi explica de ce această instituţie are 10 persoane în permanenţă în Bruxelles: “UE finanţează anual programe de cercetare de milioane de euro pentru universitatea noastră. E normal să avem oameni care să gestioneze această relaţie”. Dacă este să rezumăm, deviza universităţilor în Bruxelles-ul european este: “seriozitate academică“ dar şi “pragmatism financiar”.

Un importat impact în relaţionarea universităţi – sector business l-a avut ″Comunicatul de la Bruges″, din decembrie 2010, o iniţiativă a miniștrilor europeni responsabili în domeniul educației și formării profesionale, a partenerilor sociali europeni și a Comisiei Europene. Se propunea un plan de acțiune pentru următorii ani, combinând măsuri naționale cu sprijin european. “Până în 2020, sistemele europene de educatie si formare profesională ar trebui să fie mai atractive, să aibă o mai mare relevanță, să fie mai orientate către carieră, mai inovatoare, accesibile și flexibile comparativ cu 2010 și ar trebui să contribuie la excelență și echitate în învățarea de-a lungul vieții”, susţineau autorii.

University-Business Forum de la Bruxelles, lansat în 2008, oferă o platformă unică pentru părțile interesate din mediul academic și sectorul de afaceri din Europa. Servind ca un spațiu comun de schimb și dezbateri, scopul său este tocmai eliminarea a ceea ce este aproape un decalaj cultural între aceste două sectoare, prin evidențierea avantajelor ce reies dintr-o cooperare mai strânsă. Aştept cu mare interes ediţia a 6-a a forumului care se va derula între 5 şi 6 martie 2015.

Dan LUCA este în prezent Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles. Este stabilit la Bruxelles din 1997, fiind de asemenea profesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. În 2003 a înfiinţat Clubul ″România-UE″ Bruxelles, iar în 2009 primul think-tank românesc din Bruxelles, GrupRomânia.