Ce vremuri ne așteaptă: Raport cu privire la conflicte, muncă, societăți

Riscul unor conflicte între și în interiorul unor state va crește în următorii cinci ani până la niveluri care nu au mai fost atinse din vremea Războiului Rece, odată cu încetinirea creșterii economice mondiale, erodarea ordinii postbelice și ascensiunea naționalismelor alimentate de antiglobalizare. Aceasta indică, printre altele, raportul dat publicității pe 9 ianuarie, în cadrul unei conferințe la Washington, de către Consiliul Național de Informații al Statelor Unite și preluat de Reuters.

„Aceste tendințe vor converge într-un ritm fără precedent spre a face guvernarea și cooperarea mai dificile și a schimba natura puterii, modificând în mod fundamental peisajul global”, se menționează în raport. Publicat cu mai puțin de două săptămâni înainte de instalarea președintelui ales al SUA, Donald Trump, la 20 ianuarie, raportul scoate în evidență factorii ce conturează „un viitor apropiat întunecat și dificil”, printre care politici mai agresive din partea Rusiei și a Chinei, conflicte regionale, terorism, adâncirea inegalității veniturilor, schimbările climatice și creșterea economică lentă, după cum menționează Agerpres.

Grupuri mici și indivizi

Potrivit documentului, amenințarea teroristă va crește în deceniile următoare, pentru că grupuri mici și indivizi vor profita de pe urma unor „noi tehnologii, idei și relații”.
Incertitudinile legate de SUA, cuplate cu un „Occident orientat spre sine” și cu slăbirea standardelor în materie de drepturi ale omului și de prevenire a conflictelor, vor încuraja China și Rusia să conteste influența americană, spun autorii.

Aceste provocări „vor rămâne sub pragul de război cald, dar vor aduce riscuri grave de erori de calcul”, avertizează raportul menționat.
„Excesul de încredere că puterea materială poate ține sub control escaladarea va crește riscurile de conflict interstatal la niveluri care nu au mai fost atinse din vremea Războiului Rece”, mai afirmă raportul, potrivit căruia diferențele în ce privește valorile și interesele dintre state și dorințele de dominație regională „conduc spre o lume a sferelor de influență”. Această situație oferă însă și oportunități pentru guverne, societăți, grupuri și indivizi de a opera alegeri ce ar putea aduce un viitor „mai plin de speranță, mai sigur”, întrucât, „așa cum o implică paradoxul progresului, aceleași tendințe care generează riscuri pe termen scurt pot și să creeze oportunități pentru rezultate mai bune pe termen lung”, mai susține raportul.

Restrângerea forței de muncă

Potrivit acestuia, deși globalizarea și progresele tehnologice „i-au îmbogățit pe cei mai bogați”, și au scos miliarde din sărăcie, au „golit de conținut” clasa mijlocie occidentală și au aprins reacțiile de respingere a globalizării. Aceste tendințe au fost agravate de cele mai ample fluxuri de migrație din ultimele șapte decenii, care alimentează„’impulsurile naționaliste, anti-elite”. „Creșterea lentă plus perturbările induse de tehnologie pe piața muncii vor pune în pericol reducerea sărăciei și vor declanșa tensiuni în interiorul statelor în anii următori, alimentând însuși naționalismul ce contribuie la tensiuni între țări”, se mai spune în raport.

„Economii mari se vor confrunta cu restrângerea forței de muncă și cu diminuarea creșterilor de productivitate, în timp ce își revin din criza financiară din 2008-2009 cu datorii mari, cerere slabă și dubii legate de globalizare”, mai prognozează documentul. Referitor la China, aceasta „va încerca să treacă la o economie stimulată de consum, de la politica sa concentrată pe exporturi și investiții”.
„Încetinirea creșterii va pune în pericol reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare”, iar guvernarea va deveni mai dificilă, întrucât probleme precum schimbările climatice globale, degradarea mediului și amenințările în materie de sănătate cer acțiune colectivă, iar o astfel de cooperare este tot mai greu de atins, adaugă raportul.