Cele 12 faze ale sindromului burnout

Sindromul burnout se caracterizează printr-o stare de epuizare fizică, psihică şi emoţională produsă de stresul prelungit.

Apare în general la locul de muncă, ca o consecinţă a dezechilibrului dintre cerinţe, resursele mediului respectiv şi cele interioare şi gradul de satisfacţie profesională.

Ideea este că această stare se instalează treptat şi se agravează odată cu trecerea timpului. Psihologii Herbert Freudenberger şi Gail North au realizat un studiu în care au tras concluzia că există 12 faze ale burnout-ului, relatează Business Insider:

Nevoia compulsivă de a demonstra că eşti bun: Individul încearcă tot timpul să arate angajatorului că îşi facea treaba bine şi ţinteşte sus mereu; de asemenea, are tendinţa de a merge în cele mai bune companii şi de a accepta cu entuziasm sarcini dificile.

Munceşte din ce în ce mai mult: Incapacitatea individului de a se deconecta.

Neglijarea nevoilor: Individul nu doarme cât trebuie, nu mănâncă cum trebuie şi interacţiunile sociale au de suferit.

Confilcte: Problemele sunt ignorate, însă individul se simte ameninţat, se panichează uşor şi e agitat.

Revizuirea valorilor: Munca e singura care contează; familia e neglijată, iar hobby-urile sunt văzute ca fiind irelevante.

Negarea problemelor: În acest stadiu, individul dă dovadă de un nivel mare de intoleranţă, în special faţă de colegi.

Retragerea în carapace: Individul nu mai simte nevoie să iasă cu prietenii şi se izolează de restul lumii.

Schimbări comportamentale dubioase: Individul nu se mai poartă ca în trecut şi e greu de recunoscut de familie şi prieteni.

Adio, personalitate: Nu mai consideră despre sine că e o persoană valoroasă.

Vid interior: Individul se simte gol pe dinăuntru.

Depresie: Se simte pierdut, nesigur, extenuat şi crede că va avea un viitor întunecat.

Sindromul burnout: În ultimă fază, poate duce la un colaps total din punct de vedere psihic şi/sau fizic.

CE TREBUIE SĂ FACI CA SĂ EVIŢI INTRAREA ÎN BURNOUT

Laura-Maria Cojocaru, psihoterapeut şi trainer NLP, a explicat pentru Revista CARIERE ce e de făcut pentru a evita sindromul burnout.

• Sprijinul celor apropiaţi – comunicare, timp petrecut cu familia şi prietenii, activităţile sociale.
• Sprijinul unui specialist: psihoterapeut, coach, trainer NLP. Unele dintre cele mai utile metode de tratament sunt psihoterapia cognitiv-comportamentală şi neuro-programarea lingvistică.
• Menţinerea unui stil de viaţă sănătos – activităţi relaxante şi amuzante, sport, alimentaţie sănătoasă, odihnă suficientă.
• Stabilirea priorităţiilor într-o manieră care să coincidă cu nevoile şi dorinţele personale.
• O atitudine asertivă la locul de muncă – exprimarea nemulţumirilor, a nevoilor, a sugestiilor pentru schimbare, ieşirea din rutină, menţinerea pe cât se poate a unei activităţi diversificate, căutarea de provocări, şi, în unele cazuri, chiar schimbarea locului de muncă sau a domeniului de activitate, astfel încât să corespundă mai bine personalităţii şi dorinţelor celui implicat.